GDPR Cookie Consent by Free Privacy Policy Generator
Cancerul Sferei ORL
Generalitati
Cancerul capului si gatului(sfera ORL) este un termen folosit pentru a descrie o serie de tumori maligne, sau canceroase, care pot apăre în sau în jurul gâtului, laringelui, nasului, sinusurilor si cavitatii bucale.
Cele mai multe cancere ale capului si gatului sunt carcinoame cu celule scuamoase, ceea ce înseamnă că sunt cellule scuamoase aplatizate, care alcatuiesc stratul subtire, de suprafată a structurilor capului si gatului. Dacă un cancer este limitat la stratul scuamos de celule, se numeste carcinom in situ. În cazul în care cancerul a depasit acest strat de celule si a penetrat în tesut mai adânc, atunci acesta se numeste carcinom invaziv.
Există cinci tipuri principale de cancer ale  sferei ORL numite in functie de zona corpului unde iau nastere:
– cancer laringian si hipofaringian
– cancer al cavitatii nazale si al sinusurilor paranazale
– cancer nazofaringian
– cancerul cavitatii bucale si orapharingian
– cancerul glandei salivare
Factori de risc
 Doi factori de risc cresc foarte mult riscul aparitiei cancerului sferei ORL:
– Utilizarea de tutun (incluzand tigări, trabucuri, pipe, tutun de mestecat si prizat) este cel mai mare factor de risc pentru cancerul capului si gatului.
– consumul frecvent si in cantitate mare de alcool.
Alti factori de risc includ:
– Expunerea prelungită la soare: Acest lucru este în special legat de cancerul în zona buzelor(precum cancerul de piele al capului si gatului si alte zone expuse la soare cronic, cum ar fi mâinile).
– Sex: Barbatii au de doua-trei ori mai multe sanse decat femeile de a dezvolta cancerul sferei ORL. Cu toate acestea, rata cancerul sferei ORL la femei a crescut de mai multe decenii.
– Rasa: afro-americani au mai multe sanse decat rasa caucaziana de a dezvolta anumite tipuri de cancer al capului si gatului.
– Igienă orală deficitară: igienă orală deficitară a fost sugerata ca ar creste riscul cancerului din sfera ORL.
– Inhalanti ocupationali: Expunerea la azbest, praf de lemn, fum, vopsea si anumite substante chimice pot creste riscul unei persoane de a face cancer al capului si gatului.
– Nutritie proasta: o dieta saraca in vitaminele A si B pot creste riscul unei persoane de a face cancer al capului si gatului.
– boala de reflux gastroesofagian (GERD) si boala de reflux laringopharingial (LPRD):Refluxul de acid gastric în caile aeriene superioare si hipofaringe poate duce la cancer al capului si gatului.
– Slăbirea sistemul imunitar: Un sistem imunitar slăbit poate creste riscul unei persoane de a face cancer al capului si gatului.
-Virusul papiloma uman (HPV): expunerea la acest virus poate fi un factor de risc pentru cancerul capului si gatului.
– Expunerea la fumatul pasiv: Expunerea la fumatul pasiv poate fi un factor de risc pentru cancerul capului si gatului.
Profilaxie
Desi unii dintre factorii de risc ai cancerului capului si gatului(sfera ORL) sunt imposibil de modificat, multi pot fi evitati prin schimbarea stilului de viata.
Oprirea utilizarii produselor din tutun este cel mai important lucru pe care un om poate sa-l faca, chiar si pentru persoanele care au fumat timp de mai multi ani. Alte activităti care pot reduce riscul cancerului capului si gatului includ:
– evitarea alcoolui
– evitarea marijuanei
-utilizarea protectiei solare în mod regulat, incluzand balsam de buze cu un factor de protectie solara adecvat (SPF).
Simptomele
Persoanele cu cancer al capului si gatului(sfera ORL) prezinta de multe ori următoarele simptome. Aceste simptome pot fi similare cu altele din afectiuni medicale obisnuite, mai putin severe.
–         Pete rosii sau albe la nivelul gurii
–         Nodul sau tumora la nivelul gâtului
–    Masă sau tumefactie în zona capului si gâtului
–    Durere persistenta în gât
–    Miros fetid al gurii neexplicat prin igiena deficiatara
–    Raguseala sau schimbare a vocii
–   Obstructie nazala sau congestie nazală persistentă
–   Sangerare frecventa nazala si/ sau secretie nazala neobisnuita
–   Dificultăti de respiratie
      –   Vedere dublă
      –  Amorteală sau slăbiciunea unei zone în regiunea capului si gatului
      –  Dureri sau dificultăti de mestecat, înghitire sau la mobilizarea maxilarelor sau limbii
     –   Durere auriculara  si/sau la nivelul maxilarului
     –   Sange in saliva sau flegma
     –   Slăbirea dintilor
     –   Protezele dentare care nu se mai potrivesc
     –   Pierderea in greutate inexplicabila
Explorari de Laborator
Testele pentru diagnosticarea cancerul capului si gatului(sfera ORL) includ:
– Examenul fizic: In timpul unui examen fizic, medicul examineaza orice tumefactie la gât, buze, gingii si obrajii. Medicul va inspecta, de asemenea nasul, gura, gatul si limba pentru anomalii, de multe ori folosind o lumina si o oglindă pentru o imagine mai clară. Testele de sange si urina pot fi efectuate pentru a ajuta la diagnosticarea cancerului.
– endoscopie: Se introduce un tub subtire, flexibil, cu un obiectiv si lumină atasate care este inserat prin gură sau nas pentru a examina zonele capului si gatului. Examinarea are nume diferite în functie de zona examinata, cum ar fi laringoscopie (laringe), faringoscopie (faringe) sau o nasofaringoscopie (nazofaringe). Acesta este efectuat folosind un spray anestezic sau anestezie generala pentru ai fi pacientului mai confortabil. Dacă tesutul pare suspect, medicul va lua o biopsie.
– aspiratie cu ac fin: Celulele sunt aspirate folosind un ac subtire introdus in tumora. Celulele sunt examinate la microscop pentru evidentierea celulele canceroase (numita examinare citologica).
– raze X: O imagine este luată la zone din interiorul corpului pentru a ajuta medicul să identifice prezenta unei tumori. Uneori poate fi necesar administrarea orala de bariu pentru identificarea anomaliilor de-a lungul pasajului de scurgere a bariului.  Medicul stomatolog poate efectua, de asemenea raze X ale dintilor, mandibulei si maxilarului, inclusiv un panorex (vedere panoramică).
– scanarea  CT: O scanare CT creeaza o imagine tridimensională a interiorului corpului cu un aparat cu raze X. Un computer apoi combină aceste imagini într-o imagine detaliată, în sectiune transversală, care prezinta orice anomalii ale tumorii.
– imagistica prin rezonanta magnetica (IRM): Un RMN utilizează câmpuri magnetice, nu raze X, pentru a produce imagini detaliate ale organismului, mai ales imagini ale tesuturilor moi, cum ar fi amigdalele si baza limbii.
– ultrasonografie: In acest test, o imagine video din interiorul corpului este produsă cu ajutorul undelor sonore. Acest test poate detecta diseminarea cancerului la ficat, sau la ganglionii limfatici de la nivelul gâtului (ganglionii limfatici cervicali).
– Panorex: Aceasta este o radiografie panoramica, cu raze X a maxilarelor superioare si inferioare pentru a detecta cancerul, sau pentru a evalua dintii înainte de radioterapie sau chimioterapie.
– scintigrafie osoasa: Această procedură utilizează cantităti mici de material radioactiv pentru a stabili dacă cancerul s-a extins la oase.
– scanare prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET): Într-o scanare PET, moleculele de zahar radioactive sunt injectate în organism. Celulele canceroase absorb zahăr mai repede decat celulele normale, astfel încât acestea se lumineaza pe scanarea PET. Scanarea PET este adesea folosita pentru a completa informatiile colectate de la CT, RMN si examen fizic.
Tratamente
Tratamentul cancerului capului si gatului(sfera ORL) depinde de marimea si localizarea tumorii, dacă cancerul s-a extins si de starea generala a persoanei. În multe cazuri, o echipa de medici va lucra cu pacientul pentru a determina cel mai bun plan de tratament.
Multe tipuri de cancer al capului si gatului(sfera ORL) pot fi vindecate, mai ales în cazul în care sunt diagnosticate mai devreme. Desi vindecarea cancerului este obiectivul principal al tratamentului, prezervarea functiei nervilor, organelor si tesuturilor din apropiere este de asemenea foarte importanta. În cazul în care medicii planifica tratamentul, acestia iau în considerare modul  in care tratamentul ar putea afecta calitatea vietii unei persoane, modul în care o persoană se simte, arata, discuta, mănâncă si respiră.
Specialisti cancerului capului si gatului(ORL) formeaza adesea o echipa multidisciplinara pentru a avea grijă de fiecare pacient si o evaluare ar trebui să se facă înainte de a începe orice tratament. Echipa poate include oncologi medicali si radioterapeuti, chirurgi, otolaringologi (ureche, nas si gât ), chirurgi plasticieni, chirurgi maxilo-faciali, stomatologi, fizioterapeuti, logopezi, specialisti ORL, psihiatri, asistente medicale, dieteticieni si lucrătorii sociali. Este imperativ ca un plan cuprinzător de tratament sa fie stabilit înainte de începerea tratamentului.
Există trei optiuni principale de tratament pentru cancerul capului si gatului(sfera ORL): chirurgie, radioterapie si chimioterapie.
Chirurgie
In timpul interventiei chirurgicale, medicul efectuează o operatie de îndepărtare a tumorii canceroase si o parte din tesutul sanatos din jurul ei, numit margine de siguranta. Scopul interventiei chirurgicale este de a elimina toata tumora si sa lase margini negative, sau nici o urmă de cancer in tesutul sanatos. În cazul în care medicul suspecteaza ca s-a extins cancerul, atunci medicul poate elimina ganglioni limfatici de la nivelul gatului. Uneori, nu este posibil sa elimini complet cancerul si sunt necesare terapii suplimentare.
În functie de locatie, stadiul si tipul de cancer, unele persoane pot avea nevoie de mai multe operatii pentru a elimina cancerul si pentru restabilirea aspectului si functia tesuturilor afectate. În cazul în care o interventie chirurgicală necesită o inlaturare tisulara majora(de exemplu, maxilarul, pielea, faringele sau limba), chirurgia plastică poate fi utilizata pentru a înlocui tesutul lipsă. Un prosthodontist poate fi capabil de a face o zona dentara sau faciala artificiala pentru a restabili capacitatea de a înghiti si de a vorbi. Un patolog in vorbire poate fi necesar pentru a ajuta pacientul să înghită si să comunice folosind tehnici noi sau echipamente speciale.
Uneori, interventia chirurgicala este urmată de radioterapie pentru a distruge celulele canceroase neindepartate in timpul interventiei chirurgicale. Chimioterapia poate sau nu poate sa fi necesara.
Radioterapia
Radioterapia este utilizarea razelor X de înaltă energie sau alte particule pentru a distruge celulele canceroase. Radiaterapia poate fi administrata în două moduri: extern si intern. Radioterapie externă este realizată cu un fascicul de radiatii care vizează tumora.
O nouă metodă de radioterapie externă, cunoscut sub numele de Intensitate Modulata a Radioterapiei (IMRT), permite ca doze mai eficiente de radioterapie să fie livrate în timp ce se reduce lezarea celulelor sănătoase.
Radioterapia poate fi principalul tratament pentru cancerul capului si gatului(sfera ORL), sau poate fi utilizata dupa o interventie chirurgicala pentru a distruge zone mici de cancer care nu au putut fi îndepărtate chirurgical.
Înainte de a începe tratamentul cu radiatii pentru orice cancer de cap si gat(sfera ORL), pacientii trebuie să fie consultati de  un medic dentist oncolog, un dentist cu experientă în tratarea persoanelor cu cancer al capului si gatului. Deoarece radioterapia poate provoca aparitia cariilor dentare, dintii deteriorati trebuie sa fie eliminati. De multe ori, cariile dentare pot fi prevenite cu tratament adecvat, de un medic dentist inainte de a incepe tratamentul. Pacientii trebui sa fie consultati de un patolog in vorbire care are experienta in tratarea persoanelor cu cancer al capului si gatului. Vocea si inghitirea sunt adesea afectate deoarece radioterapia poate provoca tumefactia gâtului si cicatrici.
Chimioterapia
Chimioterapia este utilizarea de medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Chimioterapia poate fi administrata pe cale orală (pe gură), intravenos (într-o venă), injectat într-un muschi(injectie intramusculara), sub piele(subcutanat), direct în tumoră canceroasă sau aplicata pe suprafata pielii.
Chimioterapia poate fi utilizata în tratamentul initial, fie neoadjuvant(înainte) sau adjuvant (după) chirurgie, radioterapie sau ambele.
Efecte secundare
Efectele secundare de la cancerul capului si gâtului(sfera ORL) si terapia cancerului includ:
– pierderea apetitului: modificările apetitului sunt comune in cancer si tratamentul cancerului. Persoanele cu un apetit scazut sau apetit pierdut poate mânca mai putin decât de obicei, nu simte foame deloc, sau se simte plin dupa ce mananca doar o cantitate mică. Pierderea apetitului poate duce la pierderea in greutate, malnutritie si pierderea de masa si forta musculara. Combinatia de pierdere în greutate si pierderea masei musculare, este cunoscuta sub denumirea de casexie.
– Diaree: Diareea este eliminarea frecventa, de scaune moi sau apoase. Sunt disponibile medicamente pentru a trata diarea. În unele cazuri, diareea poate duce la deshidratare si trebuie sa fie tratata in spital cu lichide intravenos si înlocuire de saruri minerale.
– Dificultate la mestecat: Dificultatea de mestecat se poate datora durerilor în gură, rigiditatii sau durerilor musculare in zona maxilarului, cicatricilor sau problemelor cu dintii. Dificultatea de mestecat poate fi un rezultat al schimbărilor fizice la gura, maxilar sau limba provocate de cancer, în special de cancerul gurii si orofaringelui, sau poate fi un efect secundar al tratamentului cancerului. Pentru pacientii care poarta proteze dentare, durerea si umflarea gurii sau gingiilor poate face temporar imposibila purtarea protezei. Dificultatea de mestecat carne, fructe si legume poate face dificil să mănânci un regim alimentar.
– dificultăti de înghitire (disfagie): Disfagie apare atunci cand un pacient are probleme cu trecerea alimentelor sau lichidelor din gura, in jos, în esofag  si stomac. Unii pacienti ragaie, tusesc sau se sufoca atunci când încearcă să înghită, în timp ce altii prezinta dureri sau simt ca alimentele sunt blocate în gât. Dificultatea de înghitire este un efect secundar relativ comun al unor tratamente pentru cancer. Efectele secundare ale tratamentului cancerului, care pot provoca dificultăti de înghitire includ durere, durere sau inflamatie în gât, esofag si gura (mucozită); gură uscată de la radioterapie sau chimioterapie; infectii ale gurii sau esofagului de la radioterapie sau chimioterapie; umflare, cicatrici sau constrictie a gâtului sau esofagului de la radioterapie sau interventii chirurgicale; schimbări fizice ale gurii, maxilarului, gâtului sau esofagului, ca urmare a interventiei chirurgicale. Dificultătile de înghitire pot fi o problemă pe termen lung, dupa tratamentul cu radioterapie.
– Gura uscata (xerostomie): Xerostomia apare atunci cand glandele salivare nu fac suficienta saliva  pentru a mentine gura umeda. Deoarece este nevoie de saliva pentru mestecat, inghitire, degustare si vorbire, aceste activităti pot dificile, cu o gură uscată. Gura uscata poate fi cauzata de chimioterapie sau radioterapie, care deterioreaza glandele salivare. Gura uscată provocata de chimioterapie este de obicei temporara si în mod normal dispare in aproximativ 2-8 săptămâni de la terminarea tratamentului. Radioterapia la cap, fata sau gat poate provoca uscăciunea gurii si apare cel mai frecvent cu radioterapia pentru cavitatea bucală.
– Oboseala: O epuizare extremă sau oboseala este cea mai frecventa problema pe care o prezinta pacientii cu cancer. Mai mult de jumatate dintre pacienti prezinta oboseala in timpul tratamentului cu chimioterapie sau radioterapie si până la 70% din pacientii cu cancer avansat prezinta oboseala. Pacientii care se simt obositi spun adesea că si un mic efort, cum ar fi mersul pe jos intr-o camera, poate părea prea mult.
– Caderea parului (alopecie): Un efect secundar potential al radioterapiei si chimioterapiei este caderea parului. Radioterapia si chimioterapia determina caderea parului prin deteriorarea foliculilor de par responsabili pentru cresterea parului. Caderea parului poate avea loc pe tot corpul, incluzand capul, fata, brate, picioare, axile si zonele intime. Parul poate cadea in intregime, treptat sau în sectiuni. În unele cazuri, parul va fi  pur si simplu subtire si uscat. Pierderea parului cuiva poate fi o experientă psihologica si emotionala negativa si poate afecta imaginea de sine si calitatea vietii pacientului. Cu toate acestea, pierderea parului este de obicei temporara, iar parul creste la loc.
– Hipercalcemia: Hipercalcemia este un nivel neobisnuit de mare de calciu în sânge. Hipercalcemia poate pune viata în pericol si este cea mai frecventa afectiune metabolica asociata cu cancerul(apare la 10% la 20% din pacientii cu cancer). Desi ce cea mai mare parte a calciului din organism este depozitat in oase, aproximativ 1% din calciu  organismului circula in sange. Calciul este important pentru multe functii ale corpului, incluzand formarea osoasa, contractia musculară si nervoasa si functionarea creierului. Pacientii cu hipercalcemie pot prezenta pierderea poftei de mâncare, greată si/sau vărsături; constipatie si dureri abdominale;  sete crescuta si urinare frecventă; oboseală, slăbiciune si dureri musculare; schimbări în statusul mental, inclusiv confuzie, dezorientare,  dificultate de gândire si dureri de cap. Hipercalcemia severa poate fi asociata cu litiaza la rinichi, batai neregulate ale inimii sau atac de cord si eventual, pierderea constintei si comă.
– Infectii: O infectie se produce atunci când bacterii, virusuri sau ciuperci invadeaza corpul si sistemul imunitar nu este capabil să le distrugă destul de repede. Pacientii cu cancer sunt mai susceptibili de a dezvolta infectii, deoarece atat cancerul cat si tratamentul pentru cancer (în special chimioterapia si radioterapia oaselor) pot slăbi sistemul imunitar. Simptomele de infectie includ febra (temperatura de 38° C sau mai mare); frisoane, transpiratii; durere în gât, ulceratii în gură; durere abdominală; durere sau arsura la urinat, urinare frecventă; diaree sau răni în jurul anusului; tuse, dispnee; roseata, umflaturi, durere ; scurgeri si mancarimi vaginale neobisnuite.
– leziuni bucale (mucozita): Mucozita este o inflamatie a interiorului gurii si gâtului, ceea ce duce la ulcere dureroase si răni ale gurii. Aceasta apare la pana la 40% dintre pacientii tratati cu chimioterapie. Mucozita poate fi cauzata de un medicament chimioterapeutic direct sau imunitatii reduse, determinata de chimioterapie sau radioterapie.
– Greata si varsaturile: Vărsătura este actul de expulzare a continutului stomacului prin gura. Este un mod natural al organismul să scape de substantele nocive. Greata este nevoia de a voma. Greata si varsaturile sunt frecvente la pacientii tratati cu chimioterapie si la unii pacienti care primesc radioterapie. Multi pacienti cu cancer spun ca se tem de greată si vărsături mai mult decât orice alte efecte secundare ale tratamentului. Când acestea sunt minore si tratate rapid, greata si vărsăturile pot fi destul de incomode, dar nu cauzeaza probleme serioase. Vărsăturile persistente pot cauza deshidratare, dezechilibru electrolitic, pierderea in greutate, depresie si evitarea chimioterapiei.
– Durerea: În functie de stadiul bolii, 30% – 75% din toti pacientii au dureri de cancer. Aproximativ 85%-95% din durerea din cancer poate fi tratata cu succes. Durerea poate face alte aspecte ale cancerului sa para mai grave, cum ar fi oboseala, slabiciunea, tulburari de somn si confuzia. Durerea poate veni de la tumora in sine sau poate fi un rezultat al tratamentului cancerului. Durerea cin cancer poate fi rezultatul cresterii tumorale si răspândiri in oase sau in alte organe sau presiunii pe nervi. Durerea de la chirurgie este normală si poate persista luni sau ani. Durerea se poate dezvolta si după radioterapie. Poate apare dupa luni sau ani de la tratament, mai ales după radioterapie la torace, san sau măduva spinării. Anumite medicamente chimioterapice pot provoca dureri, împreună cu senzatie de amorteală în degetele de la maini si picioare. De obicei, aceasta durere dispare atunci cand tratamentul este terminat.
– Probleme ale pielii: Pielea este un organ care contine multi nervi. Din acest motiv, problemele de piele pot fi foarte dureroase. Deoarece pielea este pe partea exterioară a corpului si vizibila pentru altii, multi pacienti considera aceste probleme de piele deosebit de dificile. Deoarece pielea protejează interiorul corpului de infectii, problemele de piele pot duce la alte probleme grave. Ca si alte efecte secundare, prevenirea sau tratamentul precoce este cel mai bun. În alte cazuri, tratamentul si ingrijirea plagilor poate îmbunătăti durerea si calitatea vietii. Problemele de piele pot avea multe cauze diferite, incluzand  scurgerea chimioterapiei extravenos, care poate cauza durere sau arsura; descuamarea sau arsuri ale pielii cauzate de radioterapie; ulcere de presiune(leziuni de sta in pat nemiscat) cauzate de presiunea constantă, pe o zona a corpului.
Efectele secundare Chirurgiei
Chirurgia adesea provoacă tumefactia gurii si gâtului, ceea ce face dificila respiratia. Dupa operatie, plamani si traheea produc o mare cantitate de mucus. Mucusul este eliminat cu un tub de aspiratie, până când persoana învată să tuseasca prin stoma. În mod similar, saliva poate fi necesar să fie aspirata din gura, deoarece umflarea gâtului previne înghitirea.
Chirurgia poate provoca, de asemenea pierderea permanenta a vocii sau afectarea  vorbirii, dificultati la inghitire sau vorbire, mutilare faciala, amorteală în zone ale gâtului. Chirurgia poate reduce functionarea glandei tiroide, în special după o laringectomie totală si/sau radioterapie. Este foarte important ca pacientii să fie asistati în reabilitarea functiilor pierdute sau modificate.
Efecte secundare dupa Radioterapie
Reactiile adverse pot include:
– Roseată sau iritarea pielii în zona tratată
– Tumefactie
– Gura uscata sau saliva îngrosata, deteriorarea glandele salivare
– dureri osoase
– Greată
– Oboseala
– ulceratii ale gurii si/sau dureri în gât
– probleme dentare
– Inghitire dureroasa sau dificultate la înghitire
 (pe termen scurt si lung)
– Pierderea poftei de mâncare, din cauza unei modificări ale gustului
– pierderea auzului, ca urmare a acumulari de lichid in urechea medie
– Acumularea de cerumen care se usuca din cauza efectului radioterapiei in canalul auditiv
– Fibroza (cicatrizare)
Efecte secundare ale Chimioterapiei
Efectele secundare ale chimioterapiei pot include:
– Oboseala
– Greată
– Vărsături
– Caderea parului
– gura uscată
– Pierderea poftei de mâncare, din cauza unei modificări în perceptia gustului
– sistem imunitar slăbit
– diaree si/sau constipatie
– ulceratii deschise in gura; aceasta cuplata cu o imunitate scazuta poate duce la infectii.