Măsuri recomandate în vederea reducerii impactului pandemiei CDVID-19 asupra pacienților oncologicl şi asupra serviciilor de oncologie

Măsuri recomandate în vederea reducerii impactului pandemiei CDVID-19 asupra pacienților oncologicl şi asupra serviciilor de oncologie

Document redactat de ComitetuÍ Dírector al Societätii Naționale de Oncologie Medicală din România ( SNOMR)

 

Contextul actual al problemei

Bolnavii  de  cancer  sunt  cunoscuți  ca fiind mai  vulnerabili  față  de  infecțiile   virale de tip gripal.  Se estimeazá ca riscul de a fi internat este de 4 ori mai mare, iar riscul de deces este  de 10  mai mare. Acest risc excesiv pare deosebit de marcat la  cei  cu  limfopenie  sau neutropenie, caracteristică frecvent întâlnită la pacienții tratați cu chimioterapie sau la cei care au primit mai multe łinii de tratament oncologic.

Pacientii cu cancer prezintă un rìsc muIt ma¡ mare (de 4 pãnà la 5 ori) de a dezvoIta foarte rapid complicații respiratorii severe, inclusiv deces, îndeosebi dacă au suferit intervenții chirurgicale  sau  au primit chimioterapie  în  saptămânile  precedente. Se poate aprecia că in prezent pacienții oncologici sunt la risc vital atât din  cauza  afecțiunii  de fond cât şi din cauza amenințarii infectàrii COVID-1(dublu pericol).

Pe de altă parte, continuarea terapiei oncologice, in mod special a celei adjuvante și neoadjuvante, trebuie făcută conform programărilor dacă starea clinico-biologłcă a pacienților permnite acest lucru. Orice întârziere in administrarea terapiei duce la scăderea şanselor de supraviețuire a pacienților, de aceea trebuie găsit un compromis  rezonabil  între  riscul  de infecțîe cu SARS-CoV-2 și cuntìnuarea administrárii terapìei oncologìce. În condițiile adoptării stárii de urgență, consideräm cà pacienții oncologici sunt urgențe de ordinul II, conform art. 8 din anexa 2 a decretului cu privire la instituirea starii de urgență.

Màsuri recomandate pentru a reduce impactul epidemiei de COVID19 asupra asistenței medicale oncologice   

Trebuie instituite măsuri plecând de la urmátoarele premise:

-contaminarea poate fi făcută atat de la pacient către personalul medico-sanitar, cât și de la personalul medico-sanitar către pacient.

-este imperios necesar ca personalul medical  să  beneficieze  de  mäsuri  sporite  de protectìe pentru a evita contaminarea / imbołnavirea.

In prezent singura metodă de luptà împotriva propagárii infecției COVID-19 in interiorul unitàților  sanitare  este  scurtarea  la  maximum  a  interacțiunii  între  medic/personal sanitar și pacientul oncologic, respectiv a contactului între pacienții veniți în clinică.

In cazul in care unul sau mai mulți membri ai personalului sunt testati pozitiv sau devin contacti direcți și trebuie să se izoleze la domiciliu, unitatea poate deveni nefuncționalá avand în vedere subdimensionarea cu medici și asistente medicale in serviciile de oncologie.

Trebuie  luate   toate   măsurile   necesare   în   planificarea   pacienților   astfel   încât   să minimizeze timpul petrecut în unitatea sanitara.

În afara masurilor generale recomandate dn  Ministerul  Sănătații  in  legáturà  cu asistența medicală, consideràm cà pentru activitatea specificà in oncologie mai sunt necesare următoarale:

 

  1. Reducerea aglomerării în serviciile de oncologie

 

1.1 Pacienții care necesità exclusiv îngrijiri paliative vor fi îndrumați către alte unități medicale.

1.2 Ierarhizarea prioritară a îngrijirilor medicale oncologice. Îngrijirile specifice vor fi acordate având în vedere următoarea prioritizare (ex. Franţa):

-pacienţi trataţi cu intenţie curativă (I)

-pacienţi trataţi cu intenţie paliativă, în prima linie terapeutică (II)

-pacienţi trataţi cu intenţie paliativă < 70 ani (III)

-alţi pacienţi trataţi cu intenţie paliativă (IV)

1.3 Recomandări specifice oncologiei medicale

Favorizaţi alternative la spitalizarea convenţională:

-pentru pacienţii care urmează tratamente intravenoase disponibile în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă, etc.), formele orale ar trebui să fie favorizate si administrate acasă; pentru monitorizare de laborator poate fi luată în considerare recoltarea de probe de laborator la domiciliu, acolo unde este posibil.

-pentru pacienţii care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii faţă de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicaţie potenţială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie), tratamentul oral trebuie favorizat si administrat acasă.

-pentru pacienţii care urmează tratamente cu administrare s.c., exceptând factorii de creștere și terapiile care necesită aprobare CNAS, medicația poate fi administrată și la cabinetele medicale sau la domiciliu sub supravegherea medicului de familie.

-pentru unii pacienţi cu cancer metastatic cu creştere lentă si controlat luni întregi de aceeasi terapie (exemplu: cancer de sân cancer metastatic, colorectal, cancer de prostată,etc). Pauzele terapeutice pot fi luate în considerare uneori, pe termen limitat, la indicaţia medicului curant care cunoaşte îndeaproape evoluţia pacientului, cu limitarea imunosupresiei pacientului şi a trecerilor lor prin spital.

-pentru pacienţii > 70 de ani se va avea în vedere raportul risc / beneficiu, indiferent de tipul de tratament recomandat.

  1. Evitarea transmiterii virusului şi scurtarea timpului în sălile de aşteptare ( consultaţie )

-toţi pacienţii oncologici în sălile de aşteptare trebuie să poarte măşti (unităţile sanitare trebuie să pună la dispoziţie aceste mijloace de protecţie).

-păstrarea distanţei de minim 2 metri între pacienţi.

-programarea pacienţilor la intervale de 20-30 min ( acolo unde este posibil) şi recoltarea analizelor să fie făcută etapizat, pe ore, în aşa fel încât să nu existe simultan în sala de aşteptare sau în zona de spitalizare de zi mai mulţi pacienţi, încât să fie compromisă distanţa de siguranţă de 2 m.

-evitarea contactului cu personalul medical atunci când nu este absolut necesar: pacient asimptomatic, vizită de follow-up , eliberare reţetă hormonoterapie, trastuzumab, etc.

-se vor reprograma toate consultaţiile care nu sunt urgenţe (ex. controalele periodice)

-dacă este absolut necesar, în cabinetul de consultaţie, distanţa dintre medic şi pacient să fie de minim 2 m, iar timpul consultaţiei să fie scurtat la minimul necesar

 

  1. Scurtarea duratei de staţionare pentru pacienţii spitalizaţi (spitalizare continuă sau de zi)

-înlocuirea schemelor de tratament prelungit ( ex PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3, sau 1-5 cu alternative mai scurte 1-2 zile ( atunci când este posibil !), administrarea imunoterapiei la 4 săptămâni sau a bisfosfonaţilor la 3 luni sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile)

-recoltarea analizelor si transmiterea rezultatelor să se facă prioritar si în cel mai scurt timp pentru toţi pacienţii oncologici, iar oricând este posibil să se apeleze la recoltarea hemoleucogramei si altor analize la domiciliu;

-reducerea procedurilor birocratice excesive, asociate activităţii medicale, care sunt consumatoare de timp si care împiedică ca internarea si externarea pacienţilor să fie făcută operativ si în timpul cel mai scurt (avem în vedere simplificarea redactării foilor de observaţie , a scrisorilor medicale, adeverinţe, formulare, etc.).

Solicităm aşadar ca autorităţile competente (CNAS, MS) să dea dovadă de înţelegere si să ia în consideraţie că în acest moment sarcina birocratică excesivă conduce la încetinirea activităţii medicale în general si prelungirea timpului petrecut de pacienţi în unităţile sanitare.

 

  1. Pacientul oncologic testat pozitiv COVID-19

-secţiile de oncologie medicală si radioterapie nu trebuie să primească pacienţii infectaţi cu COVID-19.

-fără excepţie, tratamentul oncologic trebuie oprit, iar pacientii îndrumaţi către centrele specializate.

 

  1. Pacientul oncologic suspect clinic de infecţie COVID-19

-secţiile de oncologie medicală si radioterapie nu trebuie să primească pacienţi cu simptome de infecţie suspectată de COVID-19.

-acesti pacienţi sunt  testati “la cerere”, atunci când solicitarea vine din partea medicului oncolog.

-Pacienţii testati negativ vor putea continua tratamentul, iar cei pozitivi vor fi îndrumaţi către centrele specializate COVID-19.

 

  1. Măsuri speciale pentru medicii/personalul medical din unităţile cu profil de oncologie

 

-medicii/personalul medico-sanitar din oncologie să poată beneficia de echipament de protecţie suficient si complet: măsti (FFP2, FFP3, N95) (câte 3/zi de muncă /persoană), ecran protector facial, halat, mănusi, dezinfectanţi etc.

-medicii /personalul medico-sanitar vor utiliza în mod continuu echipamentul de protecţie, ce trebuie asigurat prioritar de către unitatea sanitară / MS.

-medicii/personalul medico-sanitar vor utiliza cu precădere mijloacele de comunicare electronice (telefon, e-mail ), vor căuta să îşi desfăşoare activitatea cât mai izolaţi în interiorul unităţilor sanitare şi vor evita pe cât posibil contactul fizic la mai puţin de 2 m cu alţimembri ai personalului sau cu pacienţii .

-testarea periodică a personalului asimptomatic din oncologie (ex. la 7 zile)

-testarea „la cerere” a oricărui membru asimptomatic al personalului sanitar, dacă se suspicionează contactul cu o persoană infectată COVID-191.

 

  1. Medicii/personalul medical testati pozitiv COVID-19

-toţi medicii/personalul medico-sanitar testat pozitiv în afara orelor de program , nu se vor prezenta la serviciu şi se vor adresa unităţilor specializate în tratamentul acestor cazuri. De asemenea vor anunţa imediat conducerea unităţii unde lucrează.

-în cazul în care unul dintre medicii/ personalul medico-sanitar este testat pozitiv în cursul

orelor de program, se va telefona la DSP pentru a se iniţia ancheta epidemiologică şi a se determina contacţii apropiaţi (urmând a fi izolaţi la domiciliu 14 zile).

 

Persoane considerate contacţi direcţi ( definiţie de caz )

-Persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

-Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex.strângere de mâna neurmată de igiena

mâinilor);

-Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex.în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

-Persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi pe o durata de peste 15 minute;

-Persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

-Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrjire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

 

  1. Medicul/personalul medico-sanitar simptomatic dar netestat COVID-19 nu se va prezenta la serviciu şi va anunţa imediat conducerea instituţiei. Se vor face demersuri ca persoana să fie testată şi se va proceda în funcţie de rezultatul testării