Cancerul Vezicii Urinare

Cancerul vezicii urinare consta din formarea de celule maligne (canceroase) în tesuturile vezicii urinare. Vezica urinara este un organ situat în partea inferioară a abdomenului, care este utilizata pentru a stoca urina. Cancerul de vezica urinara apare atunci cand cresterea necontrolata si malignitatea se dezvoltă in celulele provenite din mucoasa vezicii urinare sau uroteliu.

Cancerul vezicii urinare este a patra cauza de cancer la barbati si a opta cauza de cancer la femei. Potrivit statisticilor Societatii Americane de Cancer din 2009, mai mult de 70.000 de cazuri noi de cancer de vezica urinara sunt diagnosticate in Statele Unite in fiecare an, iar decesele anuale prin cancer vezical reprezinta mai mult de 14.000.

– Carcinom cu celule tranzitionale: Mai mult de 90 % din cancerele vezicii urinare sunt de acest tip. Carcinomul cu celule tranzitionale provine din membrana interna a vezicii urinare sau uroteliu.

-Carcinom cu celule scuamoase: Acest tip de cancer al vezicii urinare implica celulele subtiri, plate ale vezicii urinare. Carcinomul cu celule scuamoase este de obicei asociat cu inflamatia cronică si poate fi cauzat de o infectie parazitară (Schistosoma haematobium) si reprezinta aproximativ 8% din cazurile de cancer al vezica urinara.

– Adenocarcinom: Aceasta forma de cancer de vezica urinara incepe in celulele care eliberează mucus si alte fluide si poate lua nastere din resturile cordonului ombilical.

Există un număr de variabile sau factori de risc asociati cu cancerul vezicii urinare:

– Varsta: Pe masura ce o persoană creste in vârstă, sansele sale de a dezvolta cancer de vezica urinara cresc. Cancerul vezicii urinare se dezvolta  frecvent la grupa de vârstă  60- 80 ani, desi poate apare si la oameni tineri.

– Fumatul: O persoană care fumează are de 2-3 ori mai mare riscul de a dezvolta cancer de vezica urinara decat un nefumator.

– Anumite profesii: Persoanele care lucrează într-un mediu în care sunt expuse la agenti cancerigeni (substante care cauzează cancer) au mai multe sanse de a face cancer de vezica urinara. Profesiile cu cel mai mare risc sunt cele din industria cauciucului, anumiti coloranti, textile, vopseluri si accesorii pentru coafura.

– Unele medicamente anti-cancer: Ciclofosfamida si arsenicul (utilizat pentru tratamentul cancerului) poate creste riscul de cancer de vezica urinara.

– Rasa: caucazieni sunt de doua ori mai susceptibili de a dezvolta cancer de vezica urinara decat afro-americani si Hispanici.

– Sex: S-a demonstrat că bărbatii au de 2-4 ori mai multe sanse de a dezvolta cancer de vezica urinara decat femeile.

– Istoric familial: Persoanele cu un membru al familiei care a avut cancer de vezica urinara au o probabilitate crescuta de a dezvolta boala.

– Istorie personală: O persoană care a avut cancer de vezica urinara are o probabilitate mai mare de a recidiva decât o persoană care nu a avut cancer de vezica urinara.

Cancerul  vezicii urinare poate fi uneori asociat cu factori de risc cunoscuti pentru boala. Multi factori de risc sunt modificabili, desi nu toti pot fi evitati, cum ar fi vârsta, genetica, sexul si istoricul familial. Sunt, de asemenea, recomandate teste de screening periodice.

Următoarele masuri preventive sunt recunoscute în prezent:

– renuntarea la fumat. Fumatorii de tigari au de 2-3 ori mai multe sanse de a dezvolta cancer de vezica urinara decat nefumatorii.

– evitati  expunerea la substantele chimice industriale. Expunerea occupationala, in procesul de lucru, la coloranti, cauciuc, textile, vopsele, piele, consumabile pentru coafură si produse chimice, creste riscul de a dezvolta cancer de vezica urinara.

– Arsenic. Apa potabilă trebuie testata si/sau beti apă îmbuteliată, dacă credeti că apa este contaminată cu arsenic.

– Dieta si stilul de viata. Efectul dietei asupra riscului de cancer de vezica urinara este în studiu. Cele mai recente studii arată că o dieta bogata in grasimi, in special grasimi animale, poate fi asociata cu un risc crescut. Mai multe studii sunt necesare pentru a determina dacă o dieta saraca in grasimi, cu multe fructe si legume ajuta la prevenirea cancerului de vezica urinara. Studiile arata ca o dieta bogata in produse lactate si de calciu pot fi asociate cu un risc crescut de cancer de vezica urinara, desi cresterea poate fi mica.

O persoană cu cancer de vezica urinara poate avea urmatoarele simptome:

– sânge în urină: sangele este fie vizibil (hematurie macroscopica) fie descoperit în timpul unui examen sumar de urina (hematurie microscopica) mai frecvent.

– urinari frecvente: senzatie, nevoia de a urina frecvent, fără a putea să facă acest lucru.

– dureri în timpul urinării: numita disurie.

Toate aceste simptome pot fi si semne ale bolilor necanceroase si de aceea este important să discutati cu un medic pentru a determina dacă pot fi necesare teste suplimentare.

Aceste teste pot include:

– Examenul fizic: medicul va efectua un examen digital rectal sau vaginal pentru a simti zonele din jurul vezicii urinare si a determina dacă sunt prezente mase tumorale

– Teste de urina (citologie): Urina este testata pentru sânge si celule anormale, care pot fi prezente.

– scanarea prin Tomografie Computerizata (CT): O scanare a abdomenului permite medicilor sa vizualizeze vezica urinara si organele din jur, într-un mod neinvaziv.

– cistoscopie transuretrala: Cistoscopul, un tub lung, cu un obiectiv la capatul lui este introdus in vezica urinara prin uretra. Cistoscopul este utilizat pentru a vizualiza interiorul vezicii urinare si poate fi folosit pentru a recolecta o biopsie.

– Biopsia: Prin această procedură, tesutul de vezică urinara este eliminat din organism si vizualizat cu un microscop de un medic anatomopatolog. Medicul patolog va determina daca celulele sunt canceroase si gradul(severitatea) eventualelor celule canceroase.

– TURBT: După ce s-a stabilit diagnosticul de cancer de vezica urinara, medicul trebuie să stabilească stadiul(extensia) tumorii, cu scopul de a fi tratat în mod corespunzător. Acest lucru se realizează printr-o interventie chirurgicală numită rezectie transuretrală a tumorii vezicii urinare (TURBT) folosind un cistoscop sub anestezie. Prin aceasta manevra se rezeca tumora si se evalueaza profunzimea invaziei în peretele vezical.

Cancerul vezicii urinare este clasificat, sau stadializat, în functie de agresivitatea lui si cât de mult diferă de tesutul vezicii urinare din jur. Există mai multe moduri diferite de a stadializa tumorile. Sistemul de stadializare TNM (Tumora, Nodul(ganglion), Metastaza) a devenit obisnuit. Acest sistem de stadializare clasifică tumorile utilizând următoarea scală:

– Stadiul 0: tumori neinvazive care sunt doar in mucoasa vezicii urinare

– stadiul I: Tumora trece prin mucoasa vezicii urinare, dar nu ajunge in stratul muscular al vezicii

– stadiul II: Tumora ajunge în stratul muscular al vezicii urinare

– stadiul III: Tumora depaseste stratul muscular  si ajunge in tesutul din jurul vezicii urinare

– stadiul IV: tumora s-a extins la ganglionii limfatici vecini sau la sedii la distanta (boala metastatica)

Alegerea tratamentului depinde de stadiul tumorii, severitatea simptomelor si prezenta altor afectiuni medicale.

– Chirurgie pentru a elimina tumora, fara a scoate restul vezicii urinare.

– chimioterapie sau imunoterapie direct in vezica urinara(chimioterapie intravezicala).

– Chirurgie pentru a elimina întreaga vezica urinara (cistectomie radicala).

– Chirurgie pentru a elimina doar o parte a vezicii urinare, urmata de radioterapie si chimioterapie.

– Chimioterapie pentru a micsora tumora inainte de interventia chirurgicala.

– O combinatie de chimioterapie si radioterapie(la pacientii care nu doresc interventia chirurgicala sau care nu pot suporta o interventie chirurgicală).

Cei mai multi pacienti cu tumori stadiul IV nu pot fi vindecati si chirurgia nu este adecvată. La acesti pacienti, chimioterapia este adesea considerata.

Chimioterapia poate fi administrata la pacientii cu stadiul II si III de cancer, fie înainte, fie după o interventie chirurgicală pentru a ajuta la prevenirea tumorii de a recidiva. Chimioterapia poate fi administrata ca un singur medicament sau în diferite combinatii de medicamente.

Pentru boala precoce (stadiile 0 și I), chimioterapia este de obicei administrata direct in vezica urinara(chimioterpie intravezical). Pot fi administrate mai multe tipuri de medicamente chimioterapice. Un cateter poate fi folosit pentru a introduce medicamentele în vezica. Pentru stadiile avansate (II-IV), chimioterapia este de obicei administrata in venă (intravenos).

Cancerul vezicii urinare este adesea tratat prin imunoterapie. Prin acest tratament, un medicament determina sistemul imunitar propriu sa atace si sa ucida celulele tumorale. Imunoterapia pentru cancerul de vezică urinară se face de obicei cu ajutorul vaccinului Bacil Calmette-Guerin (cunoscut sub numele de BCG). Acesta este administrat printr-un cateter direct in vezica urinara(imunoterpie intravezicala).

Persoanele cu cancer al vezicii urinare stadiul 0 si I pot fi tratate cu rezectie transuretrala de vezica urinara (TURB). Aceasta procedura chirurgicala se efectueaza sub anestezie generala sau spinala. Un instrument de tăiere este introdus prin uretra pentru a elimina tumora vezicii urinare.

La persoanele cu stadiul II sau III de cancer al vezicii urinare este necesar sa se efectueze indepartarea vezicii urinare chirurgical(cistectomie radicala). Îndepărtarea partială(cistectomie partiala) a vezicii urinare poate fi efectuata la unii pacienti. Îndepărtarea vezicii urinare se poate face acum folosind tehnici chirurgicale minim invazive, cum ar fi laparoscopie si chirurgie robotic-asistata.

Îndepărtarea unei părti a vezicii urinare este de obicei urmata de radioterapie si chimioterapie pentru reducerea sanselor de recidiva a cancerului. Pacientii care au eliminata intreaga vezica urinara vor primi chimioterapie pentru a reduce riscul de recidiva a cancerului.

Cistectomie radicala la barbati, de obicei, implica indepartarea vezicii urinare, prostatei si veziculelor seminale. La femei, uretra, uterul si peretele frontal al vaginului sunt îndepărtate împreună cu vezica. De multe ori, nodulii limfatici pelvini sunt eliminati în timpul interventiei chirurgicale pentru a fi examinati în laborator.

O interventie chirurgicală de deviere urinara se face asociat cu cistectomia radicala. Cele două tipuri comune de deviere urinara sunt o conductă(ansa) ileala si un rezervor urinar continent.

O conductă ileala este un rezervor de urina mic, care este chirurgical creata de la un mic segment al intestinului. Ureterele care drenează urina de la rinichi sunt atasate la un capăt al segmentului intestinului. Celălalt capăt este scos printr-o deschidere în piele(stoma). Stoma permite scurgerea urinii colectată in rezervor.

Oamenii care au au o conductă ileala trebuie să poarte un aparat de colectare a urinii in afara corpului lor în orice moment.

 Rezervor urinar continent

Un rezervor urinar continent este o metodă alternativă de stocare a urinii. Un segment de colon este eliminat. Este folosit pentru a crea o pungă interna necesara stocarii urinei. Pacientii printr-un cateter dreneaza periodic urina. O stoma mica este plasata pe piele.

Aceasta operatie este din ce în ce mai frecventa la pacientii supusi cistectomiei. Un segment de intestin este pliat pe pentru a face o pungă (o neovezica). Apoi este atasat la uretra care goleste in mod normal vezica.

Această procedură permite pacientilor sa mentina un anumit control urinar normal. Cu toate acestea, există complicatii (inclusiv scurgerile de urină în timpul noptii). Urinarea nu este de obicei la fel cum a fost inainte de operatie.

Tratamente noi si îmbunătătite ajută persoanele cu cancer de vezica urinara sa trăiasca mai mult decât oricând înainte. Cu toate acestea, ar putea avea efecte secundare sau complicatii datorita tratamentului cancerului. Prognosticul dvs. pe termen lung după tratamentul pentru cancerul vezicii urinare depinde de multe lucruri. Cu cat cancerul este mai avansat cancerul, cu atat mai prost este rezultatul.

Următoarele sunt reactii adverse comune dupa tratamentele specifice cancerului de vezica urinara.

– Pierderea poftei de mâncare

– Oboseala

– Căderea părului

– Infectia (datorită slabirii sistemului imunitar)

– Greată si vărsături

Reactii adverse posibile care se amelioreaza, de obicei, în termen de câteva zile după tratament:

– urinari frecvente

– vezica urinara iritabila

– urinare dureroasa

– nevoie urgenta de a urina

Reactii adverse rare includ:

– sânge în urină

– frisoane

– mâncărime

– dureri articulare

– stare generală de rău

– greată

– obstructie intestinală

– cheaguri de sânge

– afectare pe termen lung la nivelul tractului urinar superior

– pneumonie

– ulceratia pielii din jurul stomei

– infectii ale tractului urinar

– cheaguri de sânge

– obstructie intestinală

– pneumonie

– ulceratia pielii din jurul stomei

– obstructie ureterala

– reflux ureteral

– infectii ale tractului urinar

– scurgerea urinii in timpul noptii

– urinare neregulata