Cancerul Uterin Endometrial

Cancerul uterin sau cancerul endometrial este o boală în care celulele maligne se formeaza în tesuturile endometrului.

Endometrul este mucoasa uterului, un organ cavitar si muscular în pelvisul femeii. Uterul este organul în care fatul creste. La cele mai multe femei neinsarcinate, uterul este de aproximativ 7,5 cm lungime. Partea cea mai joasa si mai ingusta a uterului este colul uterin, care duce la vagin.

Când cancerul uterin se raspandeste (metastazeaza) în afara uterului, celulele canceroase sunt găsite în apropierea ganglionilor limfatici, nervi sau vase de sange.  În cazul în care cancerul a ajuns la ganglionii limfatici, celulele canceroase  pot  fi extinse la alti ganglioni limfatici si alte organe, cum ar fi plamanii, ficatul si oasele.

Atunci cand cancerul se extinde de la locul său original la o altă parte a corpului, noua tumora are acelasi tip de celule anormale si acelasi nume ca tumora primara. De exemplu, dacă cancerul uterului se extinde la plămâni, celulele canceroase in plamani sunt de fapt celulele canceroase uterine. Boala este cancer uterin metastatic si nu cancer pulmonar. Se tratează ca si un cancer uterin, nu ca un cancer pulmonar. (Medicii uneori numesc noua tumora boala la “distanta”.)

Cancerul de endometru este diferit de cancerul tesutului muscular al uterului, care este numit sarcom al uterului. Cancerul care incepe la nivelul colului uterin este, de asemenea, un alt tip de cancer.

Nimeni nu stie cauzele exacte ale cancerului uterin. Cu toate acestea, femeile care fac această boală au mai multe sanse decat alte femei de a avea anumiti factori de risc. Cele mai multe femei care au factori de risc cunoscuti, nu fac cancer uterin. Pe de altă parte, multe dintre cele care fac această boală nu au nici unul dintre acesti factori.

– Varsta: cancerul uterului apare mai ales la femeile de peste 50 de ani.

–  Rasa: femeile caucaziene sunt mai predispuse decat femeile afro-americane de a face cancer uterin.

– hiperplazia endometrială: Riscul de cancer uterin este mai mare în cazul în care o femeie are hiperplazie endometriala. Hiperplazia endometrială apare atunci când există un număr crescut de celule din mucoasa uterului si este non-canceroasa, dar uneori, se poate transforma in cancer. Perioade cu menstruatii prelungite, sangerari intre perioadele menstruale si sangerari dupa menopauza sunt simptome comune ale hiperplaziei si frecvente după 40 de ani.

– Terapia de substitutie hormonală (TSH): TSH este utilizata pentru a controla simptomele menopauzei, pentru a preveni osteoporoza (subtierea oaselor) si pentru a reduce riscul de boli cardiace sau accidente vasculare cerebrale. Femeile care folosesc estrogeni fără progesteron au un risc crescut de cancer uterin. Utilizarea pe termen lung si in doze mari de estrogen par sa creasca riscul. Femeile care folosesc o combinatie de estrogen si progesteron au un risc mai mic de cancer uterin decat femeile care folosesc numai estrogen. Progesteronul protejează uterul.

– Obezitatea si conditiile aferente: organismul face o parte din estrogen în tesutul gras. De aceea, femeile obeze au mai multe sanse decat femeile slabe de a avea niveluri mai ridicate de estrogen în corpul lor. Nivelurile ridicate de estrogen pot fi motivul pentru care femeile obeze au un risc crescut de a dezvolta cancer uterin. Riscul pentru această boală este, de asemenea, mai mare la femeile cu diabet zaharat sau hipertensiune arterială (conditii care apar la multe femei obeze).

– tamoxifen: Femeile care iau  tamoxifen pentru a preveni sau a trata cancerul de san au un risc crescut de cancer uterin. Acest risc pare a fi legat de efectul estrogen-like al acestui medicament asupra uterului. Beneficiile tamoxifenului pentru tratamentul cancerului de san sunt mai mari decât riscul de a dezvolta alte tipuri de cancer.

– Cancerul colorectal: Femeile care au avut o forma mostenita de cancer colorectal au un risc mai mare de a dezvolta cancer uterin decat alte femei.

Alti factori de risc sunt legati de cat de mult timp corpul unei femei este expus la estrogeni. Femeile care nu au copii, prima  menstruatie la o vârstă foarte tânără sau menopauza mai tarziu in viata, sunt expuse la estrogen mai mult timp si au un risc mai mare de a dezvolta cancer uterin.

Cancerul uterin apare de obicei dupa menopauza. Dar poate, de asemenea, să apară si în perioada in care apare menopauza. Sângerărea vaginala anormala este cel mai frecvent simptom de cancer uterin. Sângerarea poate începe ca un flux apos, cu striuri sanghinolente, care gradual contine mai mult sange. Femeile nu ar trebui să presupună că sângerarea vaginala anormala este parte a menopauzei.

Urmatoarele pot reduce riscul unei femei de a face cancer uterin:

– Contraceptivele orale combinate: Utilizarea contraceptivelor care combina estrogen si progesteron (contraceptive orale combinate) scade riscul de cancer endometrial. Efectul protector al contraceptivelor orale combinate creste cu durata de timp în care sunt folosite si poate dura mai multi ani după ce utilizarea contraceptivelor orale a fost oprita.

– Activitatea fizică: efectuarea de activitate fizică poate reduce riscul de cancer endometrial.

– Sarcina si alăptarea: graviditatea si/sau alăptarea poate reduce riscul de cancer endometrial.

– Dieta: o dieta saraca in grasimi saturate si bogata in fructe si legume poate reduce riscul de cancer endometrial. Riscul poate fi, de asemenea, redus, atunci când produsele alimentare pe baza de soia fac parte, de regula, din dieta.

Studiile clinice de prevenire a cancerului sunt folosite pentru a studia modalitati de a reduce riscul aparitiei  anumitor tipuri de cancer. Unele studii de prevenire a cancerului sunt realizate cu persoane sanatoase care nu au avut cancer, dar care au un risc crescut pentru cancer. Alte studii de prevenire sunt realizate cu persoane care au avut cancer si încearcă să prevină un alt cancer de acelasi tip sau de a reduce riscul de a dezvolta un nou tip de cancer. Alte studii sunt efectuate cu voluntari sănătosi care nu au niciun factor de risc pentru cancer.

Scopul studiilor clinice de prevenire a cancerului este de a afla dacă actiunile pe care oameni le iau pot preveni cancerul. Acestea pot include consumul de fructe si legume, efectuarea de exercitii fizice, renuntarea la fumat, sau de a lua anumite medicamente, vitamine, minerale sau suplimente alimentare.

Semne posibile / simptome de cancer endometrial includ:

– scurgeri(secretii) vaginale neobisnuite

– durere în pelvis

Acestea si alte simptome pot fi cauzate de cancerul endometrial, dar si alte conditii(boli) mai comune, mai putin severe pot provoca, de asemenea, aceleasi simptome.

Vă rugăm să consultati medicul dumneavoastră dacă observati:

– sângerare sau secretii vaginale care nu sunt legate de menstruatie

– urinare dificilă sau dureroasă

– dureri in timpul actului sexual

– dureri în zona pelviană

Testele pentru a evalua cancerul uterin includ:

– examenul clinic pelvin: O femeie face un examen pelvin pentru a verifica vaginul, uterul, vezica urinara si rectul. Medicul simte aceste organe, orice noduli sau modificari în forma sau dimensiunea lor. Pentru a vedea partea superioara a vaginului si colului uterin, medicul introduce un instrument numit specul in vagin.

– testul Babes-Papanicolau: Medicul recoltează celule de la nivelul colului uterin si vaginului superior. Un laborator medical verifică existenta celulelor anormale. Desi testul Babes- Papanicolau poate detecta cancerul de col uterin, celule din interiorul uterului, de obicei, nu apar pe un test Papanicolau. Acesta este motivul pentru care medicul recolectează probe de celule din interiorul uterului printr-o procedura numita biopsie uterina.

– Ecografia transvaginala: medicul introduce un instrument în vagin. Instrumentul  trimite unde sonore de înaltă frecventă la uter. Modelul ecourilor pe care le produce creează o imagine. În cazul în care endometrul pare prea gros, medicul poate face o biopsie.

– Biopsia: Doctorul inlatura o mostra de tesut din mucoasa uterina. Aceasta de obicei se poate face în cabinetul medicului.

– Dilatarea si chiuretaj uterin (D si C): În cazul în care nu se obtine destul tesut uterin în timpul unei biopsii sau în cazul în care biopsia sugerează existenta cancerului, va trebui să se efectueze un chiuretaj uterin. În această procedură, care se face într-o sala de operatie, sub anestezie, tesutul este jupuit de pe interiorul uterului si examinat la microscop pentru celulele canceroase.

Chirurgia este tratamentul cel mai frecvent pentru cancerul endometrial. Majoritatea medicilor recomanda indepartarea chirurgicala a uterului, trompelor uterine si ovarelor (histerectomie cu salpingo-ovariectomie). Ganglionii limfatici din zonă ar trebui să fie eliminati în timpul interventiei chirurgicale, împreună cu alte probe de tesuturi.

O histerectomie este o operatie majoră si pentru că nu poate rămâne însărcinată după ce uterul a fost eliminat, aceasta poate fi o decizie dificilă pentru unele femei. Cu toate acestea, chirurgia este de obicei singura modalitate de a elimina cancerul.

Dacă aveti o forma agresiva de cancer endometrial sau cancerul s-a extins în alte părti ale corpului, este nevoie de tratamente suplimentare.

Radioterapia presupune utilizarea de raze X in doze mari pentru a distruge celulele canceroase. Dacă medicul dumneavoastră consideră că aveti un risc crescut de reaparitie a cancerului, va poate sugera sa efectuati radioterapie, dupa histerectomie. Medicul vă poate recomanda, de asemenea, radioterapie în cazul în care tumora canceroasa este în crestere rapidă, invadeaza profund  muschiul uterului sau implică vasele de sange.

Brahiterapia este o altă formă de radioterapie care implică aplicarea internă de radiatii la mucoasa uterina. Brahiterapia are semnificativ mai putine efecte secundare decat radioterapie conventionala. Cu toate acestea, brahiterapia trateaza doar o mică zonă a corpului.

În cazul în care cancerul s-a extins la alte părti ale corpului, progesteronul sintetic, o formă de hormon progesteronic, poate opri cresterea tumorala. Progesteronul folosit în tratarea cancerului endometrial este administrat în doze mai mari decât este utilizat în terapia de substitutie hormonală pentru femeile aflate la menopauză(Megace, Megesin, Megestrol acetat).

Tratamentul cu progesteron poate fi o optiune pentru femeile cu cancer endometrial precoce care doresc să aibă copii si prin urmare, nu doresc să faca histerectomie. Cu toate acestea, această abordare prezinta riscul de recidiva a cancerului.

Chimioterapia este utilizarea de medicamente pentru a distruge celulele canceroase. În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda chimioterapie pentru cancer endometrial. Puteti primi medicamente chimioterapie sub forma de de pastile(oral) sau pe cale venoasa(intravenos). Aceste medicamente se introduc in sânge si apoi prin corpul vostru, distrug celulele canceroase din afara uterului.

Reactiile adverse frecvente datorita caancerului si/sau tratamentelor pentru cancer includ:

– Anemia(nivelul de celule rosii în sânge): Celulele rosii(eritrocitele, hematiile) transporta oxigenul prin corp. În cazul în care organismul dumneavoastră nu are oxigen, se simte obosit. Scăderea numărului de celule rosii din sange poate fi cauzata de  pierderi de sânge in cantitati mici, de chimioterapie sau radioterapie sau de cancerul în sine.

– Anxietate si depresie: Multi oameni se pot simti tristi, anxiosi după ce au fost diagnosticati cu cancer. Este posibil să aveti aceste sentimente si dupa ce ti s-a spus că ai nevoie de histerectomie. Aceste sentimente pot continua sau reveni dupa recuperarea de la interventia chirurgicala sau in timpul altor tratamente.

– modificările apetitului: Persoanele care mananca bine in timpul tratamentului cancerului isi mentin puterea lor mai bine, sunt mai activi si sunt mai în măsură să previna infectia. Este important să ne amintim că organismul dumneavoastră are nevoie de energie pentru a se vindeca. Mentinerea greutatii este o modalitate buna de a sti dacă organismul tau primeste energia de care are nevoie. Când sunteti tratat pentru cancer, o dieta bogata in calorii si proteine este cea mai buna. Problema este că efectele secundare ale tratamentului, în special chimioterapia, te poate face să nu ai pofta să mănânci. Unele tratamente de chimioterapie pot schimba modul in care simti gustul alimentelor. Terapia hormonala poate provoca, de asemenea modificari ale poftei de mancare.

– Hemoragie: Sângerările din vagin pot fi un efect secundar al chirurgiei dupa eliminarea uterului. Este normal să aveti sângerări vaginale sau scurgeri maronii timp de 1 până la 3 săptămâni după operatie, iar unele scurgeri până la aproximativ 6 săptămâni după operatie. Dacă aveti sangerare, dupa aceasta perioada, trebuie sa consultati medicul dumneavoastră.

– Constipatie: Aceasta poate fi un efect secundar al chimioterapiei sau al unor medicamente pentru durere utilizate dupa interventia chirurgicala. Constipatia care include miscări intestinale dificile sau rare, poate varia de la un usor discomfort pana la durere.

– Diaree: Diareea include eliminarea frecventa de scaune apoase. Aceasta poate fi un efect secundar al radioterapiei externe sau chimioterapiei. Multe medicamente pot provoca modificări ale intestinului. Diareea poate duce la deshidratare, dacă nu luati măsuri de precautie.

– Caderea parului (alopecie): Acest lucru poate fi un efect secundar al chimioterapiei. Pierderea parului poate fi supărător, pentru că rarirea parului sau chelia este un efect vizibil ce iti aduce aminte ca esti in tratament pentru cancer. Parul va creste la loc dupa tratament.

– Bufeurile: Este posibil să aveti bufeuri, precum si alte simptome ale menopauzei, dacă aveti o interventie chirurgicală pentru eliminarea uterului. Este o senzatie brusca de caldura la fata, gat, piept si spate, cu sau fără transpiratie. Poate dura de la câteva secunde până la o oră sau mai mult.

– Insomnia (probleme cu somnul): Insomnia poate fi cauzată de anxietate, depresie sau tratamentul cancerului.

– leziuni bucale (mucozita): Unele tipuri de chimioterapie pot cauza leziuni bucale. Ulceratiile de la nivelul gurii pot să facă mancatul o experienta neplacuta.

– Greată sau vărsături: Greată sau vărsăturile, ca urmare a chimioterapiei sau radioterapiei pentru cancer pot varia de usoare la severe. Diferitele tipuri de greată sunt:

– greată si varsaturi cu debut acut: Apare în câteva minute pana la câteva ore după chimioterapie. Episoadele mai grave tind să apara la 5-6 ore după administrarea tratamentului si simptomele se încheie în primele 24 de ore.

– vărsături cu debut intarziat: apar la mai mult de 24 de ore după tratament.

– greată si vărsături anticipate: datorate experientei anterioare cu vărsături. În timp ce vă pregătiti pentru următoarea doză de chimioterapie, se poate anticipa că greata si vărsăturile vor avea loc asa cum au aparut si anterior, fenomen ce va declanseaza episodul suplimentar.

– vărsături refractare: apar dupa unul sau mai multe tratamente de chimioterapie; în esentă, pacientul nu mai raspunde la tratamentele antiemetice.

– Neutropenie (niveluri scăzute de globule albe): De-a lungul tratamentului, medicul dumneavoastră vă va testa sângele(hemograma, biochimie). Fără celule albe(leucocite) in sange, organismul nu poate fi capabil de a lupta împotriva infectiilor. Mai multe tipuri de chimioterapie pot cauza scaderea numărului de globule albe.

– amorteală, furnicături sau slăbiciune musculară în mâini sau picioare (neuropatie periferică): Dacă aveti amorteală, furnicături sau slăbiciune în mâini si picioare, este posibil să aveti leziune nervoasa, numita neuropatie periferică. Unele tipuri de chimioterapie sunt cunoscute ca provoca acest lucru. Alte semne ale acestei probleme sunt “zgomote” în urechi sau senzatie de cald sau rece.

– Durerea: Este posibil să aveti dureri de la cancer, de la inciziile chirurgicale sau de la radioterapia interna.

– Probleme sexuale:  Modificarile datorita cicatricilor vaginale, uscăciunea vaginului sau senzatia de apăsare pot afecta apetitul sexual sau poate sa faca  actul sexual neplacut, dureros. Acestea pot fi cauzate de histerectomie, radioterapie, chimioterapie sau terapia cu hormoni. Unele efecte se pot rezolva în timp. Medicul dumneavoastră si asistenta vă poate oferi sugestii pentru tratarea acestor efecte asupra sanatatii sexuale.

– uscarea pielii sau iritarea: Acestea pot fi un efect secundar al unor terapii hormonale sau chimioterapiei.

– probleme de gândire si memorie: Este posibil să aveti probleme usoare cu concentrarea si de memorie în timpul si după terapia cu hormoni sau chimioterapie. Oboseala poate agrava aceste probleme.

– Oboseala: Oboseala este un simptom foarte frecvent  secundar tratamentelor chirurgical, chimioterapiei si radioterapiei. Te poti simti doar usor obosit, sau s-ar putea sa suferi de oboseala extrema. Oboseala poate dura 4-6 săptămâni după terminarea tratamentului.

– uscaciune vaginala si alte probleme vaginale: uscaciune vaginala si secretii vaginale pot fi secundare histerectomiei, care determina menopauza. În plus fată de uscăciune vaginală, nivelul de estrogen redus poate provoca femeilor subtierea mucoasei vaginale si dificultate sau sex dureros. Lubrifianti pot ajuta unele dintre aceste probleme. Infectiile vaginale pot sa apara mai des. Cand vorbesti cu medicul dumneavoastră despre aceste probleme, asigurati-vă că stie că ati avut cancer.

– Cresterea în greutate: Unele femei pot câstiga în greutate ca un efect secundar de la steroizi sau de la medicamentele antiemetice sau terapia cu hormoni.