Cancerul Pulmonar

Actualizat 23 04 2017/Autor;Dr Plesan Constantin

Dati clic pentru cancerul pulmonar pentru medici

Cancerul Pulmonar

Generalitati

Cancerul pulmonar afecteaza mai mult de 200.000 de americani in fiecare an. Desi fumatul este cauza principală, oricine poate dezvolta cancer pulmonar.

Plămânii absorb oxigenul din aer si aduc oxigenul in sange, care se livrează in restul corpului. Pe masura ce celulele organismului folosesc oxigenul, ele eliberarea bioxid de carbon. Sangele transporta bioxidul de carbon înapoi la plămâni si apoi bioxidul de carbon părăseste corpul, atunci când oamenii expira.

Plămânii contin mai multe tipuri de celule. Majoritatea celulelor din plamani sunt celule epiteliale. Celulele epiteliale tapeteaza caile respiratorii si produc mucus, care lubrifiaza si protejeaza plamanii. Plamanul contine, de asemenea celulele nervoase, celule producatoare de hormoni, celule sanguine si celule structurale sau de sustinere.

Cancerul pulmonar incepe atunci cand celulele din plamani cresc excesiv, necontrolat si formeaza o masă (de asemenea, numita tumora, leziune sau nodul). O tumoare canceroasa este o colectie de un număr mare de celule canceroase si apare ca o masă în tesuturile pulmonare. O tumoare pulmonară poate începe oriunde in plamani.

După ce tumoarea pulmonară canceroasa începe să crească, acesta poate sau nu sa imprastie celulele canceroase. Celule diseminate pot fi duse prin sânge, sau sa pluteasca(floteze) departe prin fluidul natural, numit limfa. Limfa curge prin tuburi numite vase limfatice, care dreneaza in statiile colectoare numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici sunt situati în plămâni, în centrul toracelui(mediastin) si in orice alta parte a corpului. Atunci cand o celula canceroasa părăseste sediul de origine si se mută într-un ganglion limfatic sau la distanta in alta parte a corpului prin vasele de sange, aceasta se numeste metastază.

Există două tipuri majore de cancer pulmonar: cu celule non-mici si cu celule mici. Cancerul pulmonar cu celule non-mici (NSCLC) provine din celulele epiteliale si este cel mai frecvent tip. Cancerul pulmonar cu celule mici incepe in celulele nervoase sau celule producatoare de hormoni. Termenul de celula mica se referă la dimensiunea si forma celulelor canceroase, asa cum se vede ea la microscop. Este important pentru medici de a distinge celule non-mici, de celulele mici de cancer pulmonar, deoarece cele două tipuri de cancer sunt tratate în moduri diferite.

Locatia si dimensiunea tumorii pulmonare initiale si extensia la ganglionii limfatici sau sedii mai îndepărtate, determină stadiul cancerului pulmonar. Tipul de cancer pulmonar si stadiul bolii determina ce tip de tratament este necesar.

Factori de risc

Fumatul

Fumatul, incluzand tigări, trabuc si pipa, este cel mai important factor de risc pentru cancerul pulmonar. Cele mai multe cancere pulmonare apar la persoanele care fumeaza sau au fumat în trecut. Fumul de tutun afecteaza celulele din plamani, determinind celulele sa creasca anormal. Riscul ca fumatul va duce la cancer este mai mare pentru persoanele care fumează mult si/sau pentru o perioadă lungă de timp.

Fumatul  second-hand(fumatul pasiv)

Epunere la fumul de tutun al fumatorilor din jurul tau este de asemenea un factor de risc pentru cancerul pulmonar. Fumatul pasiv este fumul care vine de la o tigară care arde sau care este expirat de fumatori. Oamenii care inhaleaza fumul second-hand sunt expusi la aceeasi agenti cauzatori de cancer ca si fumatorii, desi în cantităti mai mici.

Factori de risc de mediu

– Radon. Aceasta este un gaz invizibil, inodor eliberat în mod natural de către unele soluri si roci. Expunerea la radon a fost asociată cu un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar. Cele mai multe magazine de materiale de constructii au kituri care testeaza nivelul de radon din casa si subsolurile pot fi ventilate pentru a reduce expunerea la radon.

– Azbest. Aceste cristale se gasesc in mai multe tipuri de roci si sunt adesea folosite ca ignifuge în clădiri. Când fibrele de azbest sunt inhalate, acestea pot irita plamanii. Multe studii arata ca o combinatie de fumat si expunere la azbest este deosebit de periculoasa.

Oamenii care lucrează cu azbest la locul de muncă, cum ar fi constructia de nave, mine de azbest, izolare sau repararea frânelor de automobile si fumul au un risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar. Utilizarea echipamentului de protectie a respiratiei reduce acest risc.

– Poluarea aerului. Unele studii au aratat o legatura intre poluarea aerului si un risc crescut de cancer pulmonar.

– Alti factori de mediu. Exista si alti factori de risc de mediu pentru cancerul pulmonar. Acestea includ: arsenic, crom, nichel, gudron si funinginele. Aceste substante pot cauza cancer pulmonar la persoanele care sunt expuse la la locul de muncă si nu au fumat niciodata, dar riscul este mai mare la persoanele care sunt expuse si la fumul de tigara. A fi expus la aceste substante este mult mai putin probabil să provoace cancer pulmonar decat este fumatul.

Consumul de alcool

Unele studii au arătat că bautul in cantităti mari de alcool este legat de un risc crescut de cancer pulmonar.

Suplimentele de beta-caroten (la fumatorii mari)

Administrarea de suplimente cu beta-caroten(pastile) poate creste riscul de cancer pulmonar la fumatorii care fumeaza unul sau mai multe pachete pe zi. Riscul este mai mare la fumatorii care beau una sau mai multe bauturi alcoolice in fiecare zi. Majoritatea fructelor şi legumelor de culoare verde-galben-portocaliu sunt surse bogate în betacaroten.

Profilaxie

Renuntati la fumat

Cel mai bun mod de a preveni cancerul pulmonar este de a nu fuma. Cei care nu au fumat au cel mai scazut risc de cancer pulmonar. Cei care fumeaza pot reduce riscul de cancer pulmonar prin oprirea fumatului, dar riscul de cancer pulmonar va fi în continuare mai mare decat la persoanele care nu au fumat niciodata.

Renuntarea la fumat nu este usoara. Dar consilierea, utilizarea produselor de înlocuire a nicotinei (cum ar fi guma, patch-uri, spray-uri, pastile, sau inhalatoare) si tratamentul antidepresiv au ajutat fumatorii sa renunte pentru totdeauna.

La o persoană care s-a lasat de fumat, sansa de a preveni cancerul pulmonar depinde de cât de multi ani a fumat, cât de multe tigari pe zi a fumat si durata de timp de cand a renuntat la fumat.

Expunerea la factorii de mediu

Factorii cum ar fi poluarea aerului si substantele chimice, cum ar fi radon si azbest, s-au dovedit a creste riscul de cancer pulmonar. Reduce expunerea la aer poluat ori de câte ori este posibil. Cele mai multe magazine de materiale de constructii au kituri care testeaza nivelul de radon din casa si subsolurile pot fi ventilate pentru a reduce expunerea la radon. Oameni care lucrează cu azbest la locul de muncă, cum ar fi constructia de nave, mine de azbest, izolarea sau repararea de frâne auto, ar trebui să utilizeze echipament de protectie respiratorie pentru a reduce riscul.

Mancati mai multe fructe si legume

Studiile arată că alimentatia bogata  in fructe sau legume poate ajuta la scaderea riscului de cancer pulmonar.

Activitatea fizica

Rezultatele actuale de cercetare sunt contradictorii cu privire la posibilitatea ca exercitiul fizic sau activitatea  fizica sa reduca riscul de cancer pulmonar. Unele studii au aratat ca oamenii care sunt activi fizic, au un risc mai mic de cancer pulmonar, chiar daca acestia fumeaza.

Simptomele

Simptomele comune ale cancerului pulmonar pot include:

– extenuare (oboseală)

– Tuse

– Dificultăti de respiratie

– dureri în piept, în cazul în care o tumora invadeaza o structură în cadrul toracelui sau implică mucoasa pulmonara(pleura)

– Pierderea poftei de mâncare

– Tuse cu flegma sau mucus

– tuse cu sânge, numita hemoptizie

Desi cancerul pulmonar poate metastaza sau raspandi oriunde in organism, cele mai frecvente sedii de diseminare sunt ganglionii limfatici, plamanii, oasele, creierul, ficatul si structurile situate deasupra rinichilor, numite glandele suprarenale. Metastazele sau raspandirea cancerului pulmonar la mai mult de un lob pulmonar, poate provoca dificultăti de respiratie, dureri osoase, dureri abdominale sau de spate, dureri de cap, slabiciune, convulsii si/sau dificultăti de vorbire. Rar, tumora pulmonara poate elibera hormoni care au ca rezultat dezechilibre chimice in sange, cum ar fi niveluri scăzute de sodiu sau crescute de calciu.

Simptome cum ar fi oboseala, stare generală de rău  si pierderea poftei de mâncare nu sunt neapărat din cauza metastazelor. Prezenta cancerului oriunde in organism poate provoca o persoană să se simtă rău. Pierderea poftei de mâncare poate duce la pierderea in greutate. Oboseala si slăbiciunea poate agrava dificultătile de respiratie.

Cu toate acestea, aceste simptome generale pot fi semne de boli obisnuite, mai putin severe.

Explorari paraclinice

Testele comune pentru evaluarea cancerului pulmonar includ:

– Biopsia: O biopsie este extragerea unei cantităti mici de tesut pentru examinarea la microscop. Proba scoasă prin biopsie este analizată de un anatom-patolog. Dacă celulele canceroase sunt prezente, patologul va stabili dacă acesta este cancer pulmonar cu celule mici sau cancer pulmonar cu celule non-mici, bazat pe aspectul său la microscop.

– Examenul citologic al sputei : Dacă există un motiv pentru a suspecta cancer pulmonar, medicul poate cere ca o persoană să tuseasca sputa, astfel încât să poată fi examinata la microscop. Un patolog poate găsi celulele canceroase amestecate cu mucus.

– Bronhoscopia: Prin această procedură, medicul trece un tub subtire, flexibil, cu o lumină la capătul ce se introduce în gură sau nas, în jos, prin trahee si în căile respiratorii ale plămânilor. Un chirurg sau pneumolog, un medic specializat in diagnosticarea si tratamentul bolilor pulmonare, poate efectua această procedură. Tubul permite medicului sa vada in interiorul plamanilor. Instrumente mici în interiorul tubului pot lua probe de lichid sau tesut, astfel încât patologul sa le poata examina. Pacientii primesc anestezie usoara in timpul unei bronhoscopii.

– Aspiratie cu ac După anestezia pielii, un radiolog introduce un ac mic prin piept, direct in tumora pulmonara. Medicul foloseste acul pentru a aspira, sau extrage in afară, un mic esantion de tesut pentru testare. De multe ori, radiologul foloseste o scanare CT a toracelui sau un aparat special cu raze X numit fluoroscop pentru a ghida acul.

– Biopsia de măduvă osoasă: Medicii efectueaza uneori acest test la pacientii cu cancer pulmonar cu celule mici. Medicul foloseste un anestezic local pentru a anestezia zona si un ac special pentru a extrage o bucata mica de os, pentru a determina daca cancerul cu celule mici este prezent în oase.

– Toracocenteză: După anestezia zonei, un ac este introdus prin peretele toracic în spatiul dintre plamani si peretele toracic, unde fluidul se poate colecta. Lichidul este scos si examinat pentru celulele canceroase.

– Toracotomia: Această procedură se realizează într-o sala de operatie cu ajutorul anesteziei generale, care permite persoanei să doarmă în timpul procedurii. Un chirurg face apoi o incizie în torace, analizează direct plămânul si prelevează probe de tesut pentru testare.

– Toracoscopia: printr-o incizie mica in pielea peretelui toracic, un chirurg poate insera un instrument special si o camera video mica pentru a ajuta la examinarea interiorului toracelui. Pacienti necesita anestezie generala, dar timpul de recuperare poate fi mai scurt decât cu o toracotomie datorita inciziei mai mici. Această procedură mai este denumita si VATS (ToracoScopie-Video Asistata).

– Mediastinoscopie: Un chirurg examinează si preleveazaa o mostră din ganglionii limfatici din centrul toracelui sub stern(mediastin) printr-o mica incizie la partea de sus a toracelui. Această procedură necesită anestezie generală.

– Scanare prin CT si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM): Aceste scanari produc imagini care permit medicilor sa vada mărimea si localizarea tumorilor pulmonare si/sau metastazelor cancerului pulmonar. O scanare CT creeaza o imagine tridimensională a interiorului corpului cu un aparat cu raze X. Un computer apoi combină aceste imagini într-o imagine detaliată, în sectiune transversală, care prezinta orice anomalii sau tumori.

Un RMN foloseste campuri magnetice, nu raze X, pentru a produce imagini detaliate ale organismului. Scanarea RMN este imprecisă atunci când este utilizata pentru a vedea structuri care se miscă, cum ar fi plamanii. Din acest motiv, scanarea RMN este rar utilizată pentru studiul plămânilor, dar este adesea utilizata pentru imagistica creierului.

Scanare prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET): Într-o scanare PET, cantităti mici de molecule de zahar radioactive sunt injectate în organism. Celulele cancerului pulmonar absorb zahărul mai repede decat celulele normale, astfel încât acestea lumineaza pe scanarea PET. Scanarea PET este adesea folosita pentru a completa informatiile colectate de la CT, RMN si examenul fizic. Tesuturile normale, cum ar fi inima si creierul si tumorile benigne pot, de asemenea, sa preia zahărul repede. Există unele tumori pulmonare canceroase care nu preiau zahărul mai repede decât tesuturile normale.

– Scintigrafia osoasa: O scanare osoasa foloseste un trasor radioactiv pentru a privi in interiorul oaselor. Markerul radioactiv este injectat in vena unui pacient. Acesta colectează în zonele de os si este detectat de o camera speciala. Scanarea osoasa este adesea folosita în combinatie cu informatii colectate de la o scanare CT, un RMN, raze X si examenul clinic.

Tratament

Prognosticul(sansa de vindecare) si optiunile de tratament depind de urmatoarele:

– stadiul cancerului(mărimea tumorii, gradul de afectare a plamanului sau extinsia în alte locuri din organism).

– tipul de cancer pulmonar

– dacă există simptome, cum ar fi tuse sau probleme de respiratie

– starea generala de sanatate a pacientului

Diferite tipuri de tratamente sunt disponibile pentru pacienti. Unele tratamente sunt standard(utilizate în prezent ca tratament), iar unele sunt testate in studiile clinice. Cele nouă tipuri de tratamente standard sunt descrise mai jos.

Chirurgie

Există patru tipuri de interventii chirurgicale folosite pentru tratarea cancerului pulmonar:

– rezectie in pana: Chirurgia elimina tumoarea si o parte din tesutul normal din jurul ei. Atunci când se ia o cantitate putin mai mare de tesut, este numita rezectie segmentara.

– Lobectomie: Chirurgia elimina un lob întreg (sectiune) din plaman.

– Pneumonectomie: Chirurgia elimina un întreg plămân.

– Rrezectia in “maneca”: Chirurgia elimina o parte din bronhii.

Chiar dacă medicul elimină tot cancerul care poate fi văzut în momentul interventiei chirurgicale, unii pacienti pot primi chimioterapie sau radioterapie, dupa interventia chirurgicala pentru a distruge eventualele celule canceroase care au mai rămas. (Tratamentul administrat dupa operatie, pentru a reduce riscul de recidiva a cancerului se numeste terapie adjuvanta.)

Radioterapia

Radioterapia este un tratament anticanceros care foloseste raze X cu energie mare sau alt tip de radiatii pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a bloca cresterea lor. Exista doua tipuri de radioterapie. Radioterapia externa foloseste un aparat in afara organismului pentru a trimite radiatii catre cancer. Radioterapia interna foloseste substante radioactive sigilate in ace, seminte, fire sau catetere care sunt plasate direct în sau în apropierea cancerului.

Radiochirurgia este o metodă de a elibera radiatii direct in tumora cu deteriorare usoara a tesutului sănătos. Aceasta nu implică o intervenție chirurgicală si poate fi utilizata pentru a trata anumite tumori, la pacientii care nu pot avea o interventie chirurgicală. Modul în care este administrata radioterapia depinde de tipul si stadiul cancerului care este tratat.

Chimioterapia

Chimioterapia este un tratament anticanceros care foloseste medicamente pentru a opri cresterea celulelor canceroase, fie prin distrugerea celulelor, fie prin oprirea lor de la diviziune celulara. Când chimioterapia este luată oral sau injectata într-o venă sau intrmuscular, medicamentele intra in sistemul circulator si ajung la celulele canceroase din tot corpul (chimioterapie sistemica). Când chimioterapia este plasata direct in lichidul cefalorahidian, un organ sau o cavitate a corpului, cum ar fi abdomenul, medicamentele afecteaza in principal celulele canceroase din acea zona (chimioterapie regionala). Modul în care este administrata chimioterapia depinde de tipul si stadiul cancerului care este tratat.

Terapie tintita(terapia moleculara)

Terapia tintita este un tip de tratament care foloseste medicamente sau alte substante pentru a identifica celulele canceroase specifice de atac, fara a afecta celulele normale. Anticorpii monoclonali si inhibitori de tirozin kinază sunt două tipuri de terapie tintita(moleculara) utilizate în tratamentul cancerului pulmonar cu celule non-mici.

Terapia cu anticorpi monoclonali este un tratament anticanceros care foloseste anticorpi facuti în laborator dintr-un singur tip de celule ale sistemului imunitar. Acesti anticorpi pot identifica substantele de pe celulele canceroase. Anticorpii se ataseaza la substante si distruge celulele canceroase, blocheaza cresterea lor sau le blocheaza raspandirea lor in organism. Anticorpii monoclonali sunt administrati prin perfuzie. Inhibitori de tirozin kinazei sunt droguri ale terapiei tintite care blocheaza semnalele necesare pentru ca tumorile sa creasca. Inhibitorii tirozin kinazei pot fi utilizati împreună cu alte medicamente anticanceroase ca tratament adjuvant.

Terapia cu laser

Terapia cu laser este un tratament anticanceros care foloseste un fascicul laser(un fascicul ingust de lumina intensa),  pentru a distruge celulele canceroase.

Terapia fotodinamică (PDT)

Terapia fotodinamică (PDT) este un tratament anticanceros care foloseste un medicament si un anumit tip de lumina laser pentru a distruge celulele canceroase. Un medicament care nu este activ până când este nu este expus la lumina, este injectat într-o venă. Medicamentul se acumuleaza mai ales în celulele canceroase si mai putin in ​​celulele normale. Tuburi fibrooptice sunt apoi folosite pentru a transporta lumina laser la celule canceroase, dupa care medicamentul devine activ si ucide celulele. Terapia fotodinamică provoacă daune putine tesutului sanatos. Acesta este utilizat în principal pentru a trata tumorile situate imediat sub piele sau în mucoasa organelor interne.

Criochirurgia

Criochirurgia este un tratament care foloseste un instrument pentru a îngheta si distruge tesutul anormal, cum ar fi carcinomul in situ(stadiul 0). Acest tip de tratament este, de asemenea, numit crioterapie.

Electrocauterizare

Electrocauterizarea este un tratament care foloseste o sonda sau ac încălzit de un curent electric pentru a distruge tesutul anormal.

Expectativa vigilenta

Expectativa vigilenta este monitorizarea îndeaproape a starii unui pacient fără a da vreun tratament până la aparitia simptomelor sau a modificarilor. Acest lucru poate fi realizat în anumite cazuri rare de cancer pulmonar cu celule non-mici.

Efecte secundare

Reactii adverse posibile ale tratamentului cancerului pulmonar sunt dependente de tipul de tratament. Unele dintre cele mai frecvente efecte secundare ale tratamentelor standard pentru cancerul pulmonar includ:

Chirurgie

Chirurgia pentru cancerul pulmonar este o operatie majoră. Dupa operatia pulmonara, aerul si lichidul tind să se colecteze în torace. Pacientii de multe ori au nevoie de ajutor pentru mobilizare, tusit si  respiratie.profunda. Aceste activităti sunt importante pentru recuperare, deoarece acestea ajuta la extinderea tesutului pulmonar rămas si eliminarea excesului de aer si lichid. Durerea sau slăbiciunea în torace si brate si dificultatile in respiratie sunt reactii adverse frecvente ale chirurgiei cancerului pulmonar. Pacientii pot avea nevoie de câteva săptămâni sau luni să-si recapete energia si puterea lor.

Chimioterapia

Chimioterapia afectează celulele normale precum si celulele canceroase. Efectele secundare ale chimioterapiei depind în mare măsură de medicamente specifice si doza (cantitatea de medicament dat). Reactii adverse frecvente ale chimioterapiei pentru cancerul pulmonar includ greata si vărsăturile, pierderea parului, ulceratii bucale, si oboseala.

Radioterapia

Radioterapia, la fel ca si chimioterapia, afectează celulele normale si celulele canceroase. Efectele secundare ale radioterapiei pentru cancerul pulmonar depind în principal de partea corpului care este tratata si doza de tratament.

Reactii adverse frecvente ale tratamentului cu radiatii sunt o durere în gât, gat uscat; dificultate la înghitire; oboseală; modificari ale pielii la locul tratamentului si pierderea poftei de mâncare. Pacientii care au primit radiatii pe craniu pot avea dureri de cap, modificări ale pielii, oboseala, greata si varsaturi, caderea parului, sau probleme de memorie si de gândire.

Terapie fotodinamica

In cursul acestui tip de terapie poate apare o sensibilitate a pielii si ochilor la lumina timp de 6 săptămâni sau mai mult dupa tratament. Pacientii sunt sfătuiti să evite lumina directă a soarelui si lumina puternică din interior, timp de cel putin 6 săptămâni. Dacă pacientii trebuie să meargă în aer liber, au nevoie să poarte îmbrăcăminte de protectie, inclusiv ochelari de soare. Alte efecte secundare temporare ale TFD pot include tuse, probleme de inghitire si respiratie dureroasă sau dificultăti de respiratie. Pacientii trebuie sa discute cu medicul lor ce să facă în cazul în care pe piele apr băsici, roseata sau se tumefiaza.

Astăzi datorita studiilor clinice, medicii sunt în măsură să controleze, sa reduca, sau sa evite multe dintre efectele secundare ale tratamentului cancerului pulmonar.