Cancerul Ficatului

Există două tipuri de cancer la ficat. Cancerul hepatic primar este cancerul care se formeaza in tesuturile ficatului. Cancer hepatic secundar este cancerul care se extinde la ficat de la alt cancer din alta parte a corpului.

Cele mai multe tipuri de cancer hepatic primar începe în celulele hepatice (numite hepatocite). Acest tip de cancer este denumit carcinom hepatocelular sau hepatom malign.

Celulele canceroase hepatice pot disemina la alte organe prin desprinderea din tumora initială. Ele se răspândesc în principal prin intrarea in vasele de sange, dar celulele canceroase hepatice pot fi găsite si în ganglionii limfatici. Celulele canceroase se pot atasa la alte tesuturi si pot sa creasca pentru a forma noi tumori care pot afecta aceste tesuturi.

Atunci cand cancerul se extinde de la locul său original la o altă parte a corpului, noua tumora are acelasi tip de celule anormale si acelasi nume ca tumora primara. De exemplu, dacă cancerul hepatic se extinde la oase, celulele canceroase din oase sunt de fapt celulele canceroase hepatice. Boala este cancer hepatic metastatic, nu cancer osos. Este tratat ca  si cancer la ficat, nu cancer osos. Medicii uneori numesc noua tumora  boala la distanta sau boala metastatica.

Dupa ce cancerul hepatic este diagnosticat, medicul trebuie să va învete stadializarea(extensia) bolii pentru a vă ajuta să alegeti cel mai bun tratament. Stadializarea este o încercare de a afla dacă cancerul s-a răspândit si dacă da, în ce zone ale corpului.

Nu este încă cunoscut de ce o persoană poate face cancer de ficat si alta nu. Noi stim ca persoanele cu anumiti factori de risc ar putea avea mai multe sanse decat altele de a dezvolta cancer hepatic. Cu cat o persoana are mai multi factorii de risc, cu atat mai multe sanse de a dezvolta cancer la ficat exista. Cu toate acestea, multe persoane cu factori de risc cunoscuti pentru cancerul de ficat nu dezvolta boala.

Cele mai recente cercetari au constatat următorii factori de risc pentru cancerul de ficat:

– hepatita B (VHB) sau hepatita C (VHC): cancerul la ficat se poate dezvolta după mai multi ani de infectie cu unul dintre aceste virusuri. Pe tot globul, infectia cu VHB sau VHC este cauza principala a cancerului de ficat.

– consumul de alcool in cantitate mare: consumul mai mult de doua pahare de alcool în fiecare zi, timp de mai multi ani creste riscul de cancer la ficat si alte tipuri de cancer. Riscul creste, cu cat creste cantitatea de alcool pe care o bea o persoană.

– Aflatoxina: cancerul la ficat poate fi cauzat de aflatoxină, o substantă nocivă făcuta de anumite tipuri de mucegai. Aflatoxina se poate forma pe alune, porumb si alte fructe cu coajă lemnoasă si cereale. În unele părti din Asia si Africa, nivelul de aflatoxină este ridicat. Cu toate acestea, Statele Unite au luat măsuri de sigurantă care limitează aflatoxină în aprovizionarea cu alimente.

– Boala de stocaj a fierului: cancerul la ficat se poate dezvolta in randul persoanelor cu o boala care determina organismul sa stocheze prea mult fier in ficat si alte organe(boala se numeste hemocromatoza).

– Ciroza: Ciroza este o boala grava care se dezvolta atunci cand celulele hepatice sunt deteriorate si înlocuite cu tesut cicatricial. Multe expuneri provoca ciroza, inclusiv hepatită B sau C, consumul in cantitate mare de alcool, prea mult fier stocat in ficat, anumite medicamente si anumite paraziti. Aproape toate cazurile de cancer la ficat, in Statele Unite apar la persoanele care au avut in primul rand  ciroză, de obicei, rezultat al hepatitei B sau C sau de la utilizarea alcoolului in cantitate mare.

– obezitatea si diabetul: Studiile au arătat că obezitatea si diabetul pot fi factori de risc importanti pentru cancer de ficat.

Desi multi factori de risc pentru cancerul de ficat nu pot fi controlati (cum ar fi varsta, rasa si istoricul familial), există unele măsuri de prevenire pentru a îmbunătăti sănătatea dumneavoastră si pentru a reduce riscul de cancer la ficat.

Puteti reduce riscul de hepatitei B prin administrarea de vaccin hepatitic B, care oferă o protectie mai mare de 90 % pentru adulti si copii. Protectia durează ani si poate fi chiar pe tot parcursul vietii. Vaccinul poate fi administrat la aproape oricine, inclusiv copii, adultii in varsta si cei cu sistemul imunitar compromis.

Screening-ul pentru cancerul la ficat nu a fost dovedit definitiv ca ar reduce riscul de a muri prin cancer hepatic. Din acest motiv, multe grupuri medicale nu recomanda screening-ul in cancerul hepatic. Cu toate acestea, Asociatia Americana pentru Studiul Bolilor  Ficatului recomanda screening-ul de cancer la ficat pentru cei considerati a avea un risc ridicat, incluzand persoanele care au:

– Hepatita B si unul sau mai multe dintre următoarele: barbat din Asia peste 40 de ani, femeie din Asia cu varsta > 50 de ani, sau persoana din Africa si mai > 20 ani; ciroză hepatică; istoric familial de cancer hepatic.

– ciroza hepatică datorita consumului de alcool

– hepatita C

– o forma mostenita de hemocromatoza

– ciroza biliară primară

– steatoza hepatica nonalcoolica

Discutati argumentele pro si contra screening cu medicul dumneavoastră. Împreună puteti decide dacă screening-ul este potrivit pentru dumneavoastră, bazati pe riscul dumneavoastra. Screening-ul presupune de obicei un examen cu ultrasunete(ecografie abdominala) si teste de sânge (alfa-fetoproteina) o dată sau de două ori pe an.

Cancerul hepatic initial de multe ori nu determina simptome. Când cancerul creste mai mare, oamenii pot observa unul sau mai multe dintre următoarele simptome comune.

Aceste simptome pot fi cauzate de cancer hepatic sau alte probleme de sanatate. Dacă aveti oricare dintre aceste simptome, trebuie să-i spuneti medicului, astfel încât problemele pot fi diagnosticate si tratate cat mai curand posibil.

Simptome posibile includ:

– dureri în abdomenul superior pe partea dreaptă

– un nodul sau o senzatie de greutate la nivelul abdomenului superior

– umflarea abdomenului (balonare)

– pierderea poftei de mâncare si senzatia de plenitudine

– pierderea in greutate

– slăbiciune sau senzatie de oboseala

– greată si vărsături

– piele si ochi galbeni, scaune palide si urină închisă la culoare de la icter

– febra

Dacă aveti simptome care sugereaza cancer de ficat, medicul dumneavoastră vă poate efectua unul sau mai multe dintre următoarele teste:

– Examen clinic: Medicul palpeaza abdomenul pentru a verifica ficatul, splina si alte organe din apropiere pentru orice tumori sau modificari în forma sau dimensiunea lor. Medicul verifică, de asemenea, prezenta ascitei, o acumulare anormala de lichid în abdomen. De asemenea se verifica pielea si ochii, pentru semne de icter.

– Teste de sânge: Multe teste de sânge pot fi utilizate pentru a verifica daca exista  probleme hepatice. Un test de sange detecteaza alfa fetoproteina-(AFP). Nivelurile crescute de AFP ar putea fi un semn de cancer la ficat. Alte teste de sânge pot arăta cât de bine functionează ficatul.

– tomografie computerizata (CT): un aparat cu raze X conectate la un calculator preia o serie de imagini detaliate ale ficatului si a altor organe si a vaselor de sange din abdomen. Puteti primi o injectie cu substanta de contrast, astfel încât ficatul apare în mod clar în imagini. Pe scanarea CT, medicul dumneavoastră poate vedea tumori in ficat sau în altă parte în abdomen.

– imagistica prin rezonanta magnetica (IRM): Un dispozitiv mare, cu un magnet puternic legat la un calculator este folosit pentru a face imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului tau. Uneori materialul de contrast face zonele anormale sa apara mai clare pe imagine.

– Ecografia abdominala: Dispozitivul cu ultrasunete foloseste undele sonore care nu pot fi auzite de oameni. Undele sonore produc un model de ecouri, pe masura ce lovesc organele interne. Ecourile creaza o imagine (sonograma) a ficatului si altor organe din abdomen. Tumorile pot produce ecouri care sunt diferite de ecourile făcute de tesuturile sanatoase.

O biopsie de obicei, nu este necesară pentru diagnosticarea cancerului de ficat, dar în unele cazuri, medicul poate extrage o mostră de tesut. Un medic patolog foloseste un microscop pentru a cauta celule canceroase in tesutul hepatic.

 Tratament

Diagnosticul precoce de cancer hepatic este important pentru un  tratament cu succes. Ca si în cele mai multe tipuri de cancer, cu cat este mai devreme descoperit cancerul, cu atat mai mari sunt sansele de supravietuire ale pacientului.

Există numerosi factori care sunt luati în considerare în evaluarea optiunii terapeutice, cea mai adecvata pentru un pacient, cum ar fi istoricul medical, starea actuală de sănătate, rezultatele testelor clinice si diagnostice si preferinta pacientului.

Pe baza evaluării finale, medicul vă va recomanda un plan de tratament individualizat care poate include: chirurgie (în cazul în care o parte sau tot ficatul este eliminat), ablatia tumorii, embolizarea, terapie tintita, chimioterapie si/sau radioterapie. Unii pacienti vor beneficia de o abordare combinată care poate include indepartarea chirurgicala în plus fată de terapia tintita, radioterapie, chimioterapie si protocoale de cercetare (studii clinice).

Chirurgia este o optiune pentru persoanele cu un stadiu incipient de cancer la ficat. Chirurgul poate elimina ficatul întreg sau doar partea care are cancer. Dacă întreg ficatul este eliminat, este înlocuit cu tesut hepatic sanatos de la un donator. Vorbiti cu chirurgul  despre tipurile de interventii chirurgicale care pot fi potrivite pentru dumneavoastra.

Chirurgia poate elimina o parte din ficat si se numeste hepatectomie partiala. O persoană cu cancer la ficat, poate avea o parte din ficat eliminat, in cazul în care testele de laborator arată că ficatul lucreaza bine si dacă nu există nici o dovadă că, boala canceroasa s-a extins la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte părti ale corpului.

Un transplant de ficat este o optiune în cazul în care tumorile sunt mici, boala nu s-a raspandit in afara ficatului si tesutul hepatic donat adecvat poate fi găsit. Tesutul hepatic donat provine de la o persoană decedată sau un donator viu. Dacă donatorul este viu, tesutul este o parte din ficat si nu ficatul întreg. În timp ce asteptati pentru ca tesutul hepatic donat sa devina disponibil, echipa medicala monitorizează sănătatea dumneavoastra si va oferă alte tratamente.

Atunci cand tesutul hepatic sanatos de la un donator este disponibil, chirurgul indeparteaza intreg ficatul (hepatectomie totala) si îl înlocuieste cu tesutul donat. Dupa operatie, echipa medicala va da medicamente pentru a ajuta la controlul durerii. Posibil să aveti nevoie sa rămâneti în spital timp de câteva săptămâni. In acest timp, echipa medicala monitorizează cât de bine corpul tau accepta noul tesut hepatic. Veti lua medicamente pentru a preveni sistemul imunitar de la respingerea ficatului nou.

Metodele de ablatie distrug cancerul de la nivelul ficatului. Acestea sunt tratamente pentru a controla cancerul hepatic(nu vindeca) si creste durata de viata. Acestea pot fi utilizate pentru oamenii care asteapta pentru un transplant de ficat. Ele pot fi folosite si pentru persoanele care nu pot avea o interventie chirurgicală sau un transplant de ficat. Chirurgia poate sa nu fie posibila din cauza cirozei sau a altor conditii(boli) care determina o  functionare proasta a ficatutlui, din cauza localizarii tumorii în ficat sau a altor probleme de sanatate. Exemple de tehnologie ablativa includ:

– ablatia prin radiovrecventa

– injectie  cu etanol percutanata

Pentru cei care nu pot avea o interventie chirurgicală sau un transplant de ficat, embolizarea sau chemoembolizarea poate fi o optiune. Medicul introduce un cateter mic intr-o artera in picior si impinge cateterul în artera hepatică. Pentru embolizare, medicul injecteaza bureti mici sau alte particule in cateter. Particulele blocheaza fluxul de sânge prin artera. În functie de tipul de particule utilizat, blocajul poate fi temporar sau permanent.

Persoanele cu cancer la ficat care nu pot avea o interventie chirurgicală sau un transplant de ficat pot primi un medicament numit terapie tintita. Sorafenib (Nexavar) comprimate a fost primul tratament “tintit” aprobat pentru cancerul hepatic. Terapia tintita incetineste cresterea tumorilor hepatice. De asemenea, reduce aprovizionarea lor cu sange. Drogul este administrat pe cale orală.

Radioterapia foloseste raze cu energie inalta pentru a distruge celulele canceroase. Aceasta poate fi o optiune pentru unii pacientii care nu pot avea o interventie chirurgicală.  Radioterapia, de asemenea, poate fi folosita pentru a ajuta la ameliorarea durerii data de cancerul hepatic, care s-a extins la oase. Medicii folosesc doua tipuri de radioterapie pentru tratarea cancerului la ficat:

– Radioterapia externa: Radiatia vine de la un dispozitiv mare. Dispozitivul are ca scop trimiterea de  fascicule de radiatii la torace si abdomen.

– Radioterapie internă: Radiatia vine de la sfere radioactive mici. Un medic foloseste un cateter pentru a injecta mici sfere în artera hepatică. Sferele distrug alimentarea cu sange a tumorii hepatice.

Chimioterapia utilizeaza medicamente pentru a distruge celulele canceroase si uneori este utilizata pentru a trata cancerul de ficat. Medicamentele sunt, de obicei, administrate pe venă (intravenos). Chimioterapia poate fi administrata în ambulatoriu din spital, la cabinetul medicului sau la domiciliu. Rar, poate fi necesar să stati în spital.

Testele clinice sunt studii de cercetare in care pacientii cu cancer ajuta medicii si oamenii de stiinta sa gaseasca modalitati de a imbunatati sanatatea si ingrijirea cancerului si să se asigure tratamente sigure si eficiente atent controlate. Fiecare studiu este conceput pentru a aborda si a răspunde la întrebări stiintifice specifice si pentru a găsi modalităti mai bune de a preveni, diagnostica sau trata cancerul. Un studiu clinic este una dintre etapele finale rezultate în urma cercetării efectuate în timpul studiilor de laborator intensive si îndelungate.

Deoarece tratamentul cancerului de multe ori lezeaza celulele si tesuturile sănătoase, reactile adverse sunt frecvente. Înainte de începerea tratamentului, adresati-vă echipei medicale cu privire la posibilele efecte secundare, cum se pot preveni sau reduce aceste efecte si daca tratamentul poate sa modifice activitatile normale. Următoarele sunt cele mai frecvente efecte secundare ale tratamentului pentru cancer la ficat. În cursul  tratamentului specific nu înseamnă neapărat că veti avea aceste efecte secundare; consultati medicul dumneavoastră pentru a discuta despre ce reactii adverse pot să apară.

– Pierderea poftei de mâncare: modificările apetitului sunt comune in canceru hepatic si in cursul tratamentului, în special chimioterapiei. Pierderea apetitului poate duce la pierderea in greutate, malnutritie si pierderea de masa si forta musculara. Combinatia de pierdere în greutate si pierderea masei musculare, este mentionată ca si casexie.

– Oboseala: Oboseala este epuizarea extremă si este o problema comuna pe care oamenii cu cancer o prezinta. Mai mult de jumatate dintre pacienti prezinta oboseala in timpul tratamentului de chimioterapie sau radioterapie si pana la 70 % dintre pacientii cu cancer avansat prezinta oboseala.

– Caderea parului: Chimioterapia poate cauza caderea parului prin deteriorarea foliculilor de par responsabili pentru cresterea parului. Caderea parului apare de obicei pe cap, dar poate apare, de asemenea pe tot corpul, inclusiv a fetei, brate, picioare, axile si zonele intime. Parul poate cadea in intregime, treptat sau în sectiuni. În unele cazuri, parul devine subtire si uscat. Caderea parului este, de obicei temporară, iar părul creste la loc dupa intreruperea tratamentului..

– infectii: O infectie se produce atunci când bacteriile, virusuri sau ciuperci invadeaza corpul si sistemul imunitar nu este capabil să le distrugă destul de repede. Pacientii cu cancer sunt mai susceptibili de a dezvolta infectii, deoarece atat cancerul cat si tratamentul pentru cancer (în special chimioterapia si radioterapia) pot slăbi sistemul imunitar. Simptomele includ, febra, disconfort, dureri musculare dureri si oboseală. Infectia este de obicei tratata cu antibiotice.

– Greata si varsaturile: Greata si vărsăturile sunt frecvente la pacientii care au primit chimioterapie si radioterapie pentru cancer si la unii pacientii care au primit alte tipuri de tratament. Multi pacienti cu cancer spun ca se tem de greată si vărsături mai mult decât orice alte efecte secundare ale tratamentului cancerului. Când acestea sunt minore si tratate rapid, greată si vărsăturile poate fi destul de incomode, dar nu cauzeaza probleme serioase. Vărsăturile persistente pot cauza deshidratare, dezechilibru electrolitic, pierderea in greutate si depresie.

– amorteală, furnicături, slăbiciune, dureri de cap, dificultăti de vorbire (tulburări ale sistemului nervos): tulburări ale sistemului nervos pot fi cauzate de mai multi factori, incluzand cancerul, tratamentele pentru cancer sau medicamentele. Simptomele care rezultă din perturbarea sau  deteriorarea nervilor (cauzate de operatia de cancer, tratamentul cu radiatii sau chimioterapie) pot apare la scurt timp după tratament sau mult mai târziu.