ELIGARD( ACETAT DE LEUPRORELINĂ)
Denumirea comercială a medicamentului
eligard 22,5 mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă
o seringă preumplută cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 22,5 mg acetat de leuprorelină echivalent a 20,87 mg de leuprorelină.
Indicaţii terapeutice Eligard 22,5 mg este indicat pentru tratamentul cancerului de prostată hormonodependent, în stadiu avansat și pentru tratamentul cancerului de prostată hormonodependent în stadiu localizat cu risc crescut de progresie și în stadiu local avansat, în asociere cu radioterapia.
Mecanism de actiune
Acetatul de leuprorelină este o nonapeptidă de sinteză agonist al hormonului natural eliberator de gonadotropină (GnRH), care atunci când este administrat continuu, inhibă secreţia de gonadotropină hipofizară şi determină supresia steroidogenezei testiculare la bărbaţi. Acest efect este reversibil odată cu întreruperea tratamentului. Agonistul are o potenţă crescută comparativ cu hormonul natural, iar timpul de revenire la normal a concentraţiilor sanguine de testosteron poate varia de la pacient la pacient. Administrarea de acetat de leuprorelină determină iniţial o creştere a concentraţiilor plasmatice de hormon luteinizant (LH) şi hormon foliculostimulant (FSH), ducând la o creştere tranzitorie a concentraţiilor plasmatice de steroizi gonadali, testosteron şi dihidrotestosteron la bărbaţi. Continuarea administrării de acetat de leuprorelină determină scăderea concentraţiilor plasmatice de LH şi FSH. La bărbaţi, testosteronul este scăzut sub valorile obţinute prin castrare chirurgicală (≤ 50 ng/dl). Aceste scăderi apar între trei şi cinci săptămâni de la începerea tratamentului. Media concentraţiilor plasmatice de testosteron după 6 luni de tratament este de 10,1 (± 0,7) ng/dl, comparabilă cu concentraţiile plasmatice care apar după efectuarea orhiectomiei bilaterale. Toţi pacienţii din studiul clinic pivot care au primit doza totală de 22,5 mg acetat de leuprorelină au atins valorile de castrare după 5 săptămâni; 99% au atins aceste valori în ziua 28. La marea majoritate a pacienţilor concentraţiile plasmatice de testosteron au fost sub 20 ng/dl deși beneficiul deplin al atingerii acestor valori scăzute nu a fost încă stabilit. Valorile PSA au scăzut cu 98% după 6 luni.
Doze şi mod de administrare Bărbaţi adulţi
ELIGARD trebuie administrat la indicaţia medicului specialist, având la îndemână posibilitatea monitorizării răspunsului la tratament.
ELIGARD 22,5 mg se administrează sub forma unei singure injecţii subcutanate, o dată la trei luni. Soluţia injectată formează un depozit solid cu eliberare prelungită, care va elibera continuu acetat de leuprorelină, timp de trei luni.
ELIGARD 22,5 mg poate fi utilizat ca tratament neoadjuvant sau adjuvant în asociere cu radioterapia în cancerul de prostată în stadiu localizat cu risc crescut de progresie și în stadiu local avansat.
Mod de administrare ELIGARD 22,5 mg trebuie preparat, reconstituit şi administrat doar de către profesionişti din domeniul sănătăţii care sunt familiarizaţi cu aceste proceduri. Instrucțiunile de reconstituire și administrare trebuie urmate cu strictețe. Dacă medicamentul nu este preparat corespunzător, el nu trebuie administrat. Conţinutul celor două seringi preumplute trebuie amestecat imediat înaintea administrării de ELIGARD 22,5 mg, sub formă de injecţie subcutanată.
Contraindicaţii
ELIGARD 22,5 mg este contraindicat la femei, copii și adolescenți.
Hipersensibilitate la acetat de leuprorelină, la alţi agonişti ai GnRH sau la oricare dintre excipienţii.
La pacienţii care au fost orhiectomizaţi în prealabil (similar altor agonişti ai GnRH, ELIGARD 22,5 mg nu scade valorile plasmatice de testosteron faţă de cele obţinute după castrare chirurgicală).
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE PENTRU UTILIZARE
Reconstituire corectă: Au fost raportate cazuri de erori de manipulare, care pot apărea în timpul oricărei etape din procesul de preparare, și care ar putea duce la lipsă de eficacitate. Instrucțiunile de reconstituire și administrare trebuie urmate cu strictețe. În cazurile de eroare de manipulare suspectată sau cunoscută, pacienții trebuie monitorizați corespunzător.
Terapia de privare de androgeni poate prelungi intervalul QT: La pacienții cu prelungirea intervalului QT în antecedente sau care prezintă factori de risc pentru prelungirea intervalului QT și la pacienți cărora li se administrează concomitent medicamente care ar putea prelungi intervalul QT medicii trebuie să evalueze raportul beneficiu risc incluzând potențialul de apariție al torsadei vârfurilor înainte de începerea tratamentului cu ELIGARD 22,5 mg.
Bolile cardiovasculare: a fost raportat un risc crescut de infarct miocardic, moarte subită de cauză cardiacă și de accident vascular cerebral în asociere cu utilizarea de agoniști de GnRH la bărbați. Pe baza raportului cotelor, acest risc pare scăzut, și de aceea trebuie să fie evaluat cu atenție, împreună cu factorii de risc cardiovascular atunci când se stabilește un tratament pentru pacienții cu cancer de prostată. Pacienții care primesc agoniști de GnRH trebuie monitorizați pentru semne și simptome sugestive de dezvoltare a bolilor cardiovasculare și gestionați în conformitate cu practica clinică curentă.
Creștere tranzitorie a testosteronului seric: similar altor agonişti ai GnRH, acetatul de leuprorelină determină o creştere tranzitorie a concentraţiei plasmatice de testosteron, dihidrotestosteron şi fosfatază acidă în timpul primei săptămâni de tratament. Pacienţii pot prezenta agravarea simptomatologiei sau apariţia unor noi simptome, cum sunt dureri de oase, neuropatie, hematurie, obstrucţie vezicală sau ureterală.
Administrarea suplimentară a unui antiandrogen adecvat trebuie luată în considerare cu 3 zile înaintea începerii tratamentului cu acetat de leuprorelină şi continuată în timpul primelor două sau trei săptămâni de tratament. S-a raportat că aceasta previne sechelele unei creşteri iniţiale a concentraţiei plasmatice de testosteron.
Densitatea osoasă: scăderea densităţii osoase a fost raportată în literatura medicală la bărbaţii cărora li s-a efectuat orhiectomia sau care au fost trataţi cu un agonist de GnRH (vezi pct. 4.8). Terapia antiandrogenică creşte semnificativ riscul apariţiei fracturilor datorate osteoporozei. Există date limitate cu privire la această situaţie. Fracturile datorate osteoporozei au fost observate la 5% dintre pacienţii care au urmat timp de 22 luni tratament farmacologic deprivare androgenică şi la 4% dintre pacienţii care au urmat 5 până la 10 ani acelaşi tratament. Riscul fracturilor datorate osteoporozei este în general mai mare decât riscul fracturilor patologice. În afară de deficitul de testosteron de lungă durată, vârsta înaintată, fumatul şi consumul băuturilor alcoolice, obezitatea şi sedentarismul pot influenţa de asemenea dezvoltarea osteoporozei.
Apoplexie hipofizară: în timpul supravegherii după punerea pe piaţă au fost raportate cazuri rare de apoplexie hipofizară (sindrom clinic secundar infarctului hipofizar) după administrarea de agonişti GnRH, majoritatea cazurilor apărând în interval de 2 săptămâni de la administrarea primei doze și câteva în prima oră de la administrare. În aceste cazuri apoplexia hipofizară s-a manifestat prin cefalee cu debut brusc, vărsături, modificări de vedere, oftalmoplegie, alterarea statusului mintal şi uneori colaps cardio-vascular. Este necesară intervenţie medicală de urgenţă.
Hiperglicemie și diabet zaharat: au fost raportate hiperglicemie și un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat la bărbații care au urmat tratament cu agoniști de GnRH. Hiperglicemia poate fi cauzată de apariţia diabetului zaharat sau de un control glicemic insuficient la pacienții cu diabet zaharat. Se recomandă monitorizarea periodică a glicemiei şi/sau a hemoglobinei glicozilate (HbA1c) la pacienţii trataţi cu un agonist de GnRH și de asemenea monitorizarea conform practicilor curente a tratamentului hiperglicemiei sau diabetului zaharat.
Convulsii: după punerea pe piaţă raportări de convulsii au fost observate la pacienți în tratament cu acetat de leuprorelină cu sau fără istoric de factori predispozanți. Convulsiile trebuie tratate în conformitate cu practica clinică curentă.
Hipertensiune arterială intracraniană idiopatică: la pacienţii cărora li s-a administrat leuprorelină a fost raportată hipertensiune arterială intracraniană idiopatică (pseudotumor cerebri). Pacienții trebuie avertizați cu privire la semnele și simptomele hipertensiunii intracraniene idiopatice, inclusiv dureri de cap severe sau recurente, tulburări de vedere și tinitus. Dacă apare hipertensiune arterială intracraniană idiopatică, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu leuprorelină.
REACŢII ADVERSE Reacţiile adverse apărute în cazul tratamentului cu ELIGARD 22,5 mg se datorează în principal acţiunii farmacologice a acetatului de leuprorelină și anume creșterilor și scăderilor concentrațiilor plasmatice hormonale. Cele mai frecvente reacții adverse raportate sunt: bufeuri, greață, stare generală de rău și oboseală şi tranzitoriu iritaţie locală la locul injectării. La aproximativ 58% dintre pacienţi apar bufeuri de intensitate ușoară sau moderată.
20 11 2023