Medicina alternativa si complementara(MAC) ca definita de Centrul National pentru medicina alternativa si complementara(NCCAM) este un grup de sisteme si practici de ingrijiri medicale diverse, precum si produse diverse care in prezent nu sunt considerate a fi parte a medicinei conventionale. Medicina standard sau conventionala este ingrijirea bazata pe dovezi stiintifice. Pentru cancer ea include chimioterapia, radioterapia, terapia biologica si chirurgia.
Medicina alternativa si complementara(MAC) utilizeza adesea practici pentru a creste sau a complementa tratamentele standard. In general ele nu sunt recunoscute de catre comunitatea medicala ca modalitati medicale standard sau conventionale. Medicina complementara poate include suplimente dietetice, megadoze de vitamine, preparate din plante medicinale, ciaiuri speciale, acupuntura, masajul, magnetoterapia, vindecarea spirituala si meditatia.
Medicina conventionala utilizeaza tratamentul larg acceptat in prezent pentru un anumit tip de boala, bazat pe rezultatele cercetarilor anterioare. Medicina conventionala este practicata de detinatorii titlului de medic doctor si profesiunile conexe incluzind fizioterapeutii, psihologii si asistentele medicale(nursele). Alti termeni pentru medicina conventionala includ medicina allopata, ortodoxa, medicina standard, obisnuita si biomedicina. Unii practicanti ai medicinei conventionale sunt si practicanti ai medicinei alternative si complementare.
Medicina complementara este utilizata impreuna cu medicina conventionala. Medicina alternativa este utilizata in locul medicinei conventionale. MAC este adesea utilizata de copii cu cancer atat in trialuri clinice cat si in afara lor. MAC a fost utilizata pentru a trata efectele secundare determinate de cancer sau de tratamentul cancerului.
Este important ca terapiile CAM sa fie evaluate cu acelasi proces de cercetare îndelungată si minuțioasă folosit pentru a evalua tratamentele convenționale. Institutul National al Cancerului (NCI) si Oficiul de medicina alternativa si complementara a cancerului(Occam) sponsorizeaza un număr de studii clinice (studii de cercetare), la centre medicale pentru a evalua terapii CAM pentru cancer.
Un sistem de clasificare a fost dezvoltat de Redactia PDQ NCI pentru Tratamentul Cancerului la Adulti pentru a permite clasamentul studiilor de tratament al cancerului uman în functie de puterea statistică a proiectului de studiu si puterea stiintifică a rezultatelor tratamentului(endpoints) măsurate. Acest sistem de clasificare a fost adoptat pentru a permite clasificarea studiilor umane de tratamente prin medicina complementara si alternativa pentru cancer. Scopul clasificării studiilor în acest mod este de a ajuta cititorii în evaluarea puterii dovezilor asociate cu anumite tratamente. Cu toate acestea, nu toate studiile umane sunt clasificate. Numai cele care raporteaza un efect terapeutic, cum ar fi răspunsul tumoral, ameliorarea in supravietuirea, sau ameliorarea în calitatea vieții, sunt luate în considerare.
In sistemul de clasificare, o scală numerică la 1 la 4 este utilizată pentru a indica puterea statistică a proiectului de studiu, cu 1 atribuit studiilor care au cel mai puternic design(proiectare, concepere) si 4 atribuit studiilor care au cea mai slabă proiectare. Diferitele tipuri de design de studiu sunt descrise mai jos în ordinea descrescătoare putere:
1. Studiile clinice controlate randomizate: Studii în care participantii sunt alocati prin sansa pentru a separa grupuri de pacienti pentru compararea diferitelor tratamente. Este alegerea pacientului de a fi într-un studiu randomizat, dar nici cercetătorul si nici pacientul nu poate alege grupul în care el sau ea va fi plasat. Folosirea sansei de a aloca pacientii ajută la asigurarea că grupurile vor fi similare si că tratamentele pe care le primesc pot fi comparate în mod obiectiv. In momentul studiului(trial), există o incertitudine cu privire la care tratament este cel mai bun. Aceste studii pot fi “dublu-orb” sau “nonblinded.” Studiile dublu-orb au cel mai puternic design.
-Studiu dublu-orb: nici pacientii, nici cercetătorul nu stiu care pacientii primesc terapia în studiu sau tratamentul de control.
-Studiu nonblinded: cercetătorul si pacienții stiu ce tratament primesc.
2. Studiile clinice controlate nerandomizate: Studii în care participantii sunt alocati unui grup de tratament pe baza unor criterii care pot fi cunoscute de cercetător, cum ar fi data pacientului nasterii, numărul de diagramă, sau ziua de programare clinica. Cu acest tip de design de studiu, există mai putină încredere că grupul care a primit tratamentul studiat si grupul de control sunt comparabile.
3. Serii de caz: Studiile care descriu rezultatele de la un grup sau o serie de pacienti care au primit tratamentul care este investigat. Aceste studii au un design slab, din cauza, în parte, a absentei unui grup de control.
4. Seriile cu cazurile cele mai bune. De la serii mai mari de pacienti, în studiu sunt raportate doar cazurile care par să fi beneficiat de tratament. Aceste studii au cea mai slabă proiectare(design).
Puterea stiințifică a rezultatelor unui studiu este determinată de obiectivrele finale măsurate. În sistemul de clasificare, o scară alfabetică progresiv este utilizata pentru a indica puterea stiintifica a obiectivelor finale, cu litera A atribuita cel mai puternic obiectiv final care poate fi măsurat si litera D atribuită cel mai slab obiectiv final. Obiectivele finale măsurate în mod obisnuit în studiile de tratament al cancerului uman sunt enumerate mai jos în ordine descrescătoare de putere:
A. Mortalitatea totala: proportia populatiei din studiu care a murit. Frecvent numit rata de deces. Se măsoară de la un punct definit în timp, cum ar fi momentul diagnosticului sau momentul initierii tratamentului. Acesta este obiectivul cel mai usor de definit si obiectiv. Inversul mortalității totale, adică, supravietuirea globala, ar putea fi valoarea raportată.
B. Mortalitate specifica de caz: Moartea de la o cauză specifică în populatia în studiu, de exemplu, decesul prin cancer, comparativ cu decesul datorita efectelor secundare ale terapiei, comparativ cu decesul din alte cauze. Acest obiectiv final este mai subiectiv decât mortalitatea totală. Când decesul din cauza bolilor (de exemplu, cancer, boli de inima, etc.) este obiectivul final masurat, valoarea inversă, adică, supravietuirea specifica de boala, poate fi raportata în schimb.
C. Calitatea vietii evaluata cu atentie: Desi un obiectiv foarte subiectiv, calitatea vieții este un punct final extrem de important pentru pacienti. Puterea evaluarii calitatii vietii depinde de validitatea instrumentelor (de exemplu, chestionare, teste de psihologice, etc.) folosite.
D. Surogate indirecte: Acestea sunt măsuri care substitue rezultatele efective de sănătate, si ele sunt supuse interpretării investigatorului. În ordinea descrescătoare a puterii, surogatele indirecte includ următoarele:
i. Supravietuirea fara boala: Durata de timp in care nu a fost detectat cancer după tratament.
ii. Supraviețuirea fără progresie: Durata de timp in care boala a fost stabila sau nu s-a agravat după tratament.
iii. Rata de răspuns tumoral: Procentul de pacientii ale caror tumori au răspuns la tratament si gradul sau măsura în care tumorile au răspuns.
Pentru a ajuta cititorii în evaluarea rezultatelor studiilor umane cu tratamente de medicina complementara si alternativa (CAM) pentru cancer, puterea dovezilor (de exemplu, “nivelurile de evidenta”) asociate cu fiecare tip de tratament este prevăzut ori de câte ori este posibil. Pentru a beneficia de un nivel de analiză evidentă, un studiu trebuie:
-Sa fie publicat într-un jurnal stiintific.
-Sa raporteze date privind rezultatul sau rezultatele terapeutice, cum ar fi răspunsul tumoral, ameliorarea supravietuiri, sau ameliorarea calitatii vieții.
-Sa descrie datele clinice suficient de detaliat asa incat sa se poata efectua o evaluare semnificativă.
Rezultatele studiilor despre utilizarea terapiei alternative si complementare sunt inconsistente.
Un studiu mare publicat in 11 Nov 1998 in Journalul Asociatiei medicale americane au gasit ca utilizarea CAM in publicul general a crescut de la 33,8% la 42,1% O analiza a datelor de la National Health Interview Survey din 1999 au indicat ca numai 28,9% din adultii americani(cu varsta ≥ de 18 ani) au utilizat cel putin o terapie CAM in ultimul an. Un studiu mare al utilizarii CAM la pacientii cu diferite tipuri de cancer a fost publicat in iulie 2000 in Journal of Clinical Oncology. Acest studiu a gasit ca 69% din 453 de pacienti au utilizat cel putin o terapie CAM ca parte a tramentului cancerului lor. In anul 2007 National Health Interview Survey a raportat ca 4 din 10 adulti utilizeaza o anumita forma de terapie MAC.
Un studiu mare pe supravietuitorii de cancer a fost raportat cu privire la utilizarea de terapii complementare. Terapiile utilizate cel mai des au fost rugăciune si practica spirituală (61%), relaxare (44%), credintă si vindecare spirituala (42%), si suplimente nutritive si vitamine (40%). Terapii CAM sunt utilizate de 31-84% din copiii cu cancer, atât în cat si în afara studiilor clinice.
Medicina complementara si alternativa include:
-acupuntura si produse pe baza de plante
-vindecarea spirituala si meditatia
-terapii psihic-corp si masaj
-terapie nutritionala
-tratamente biologice si farmacologice
In general terapiile medicinei alternative si complementare nu sunt recunoscute de catre comunitatea medicala ca modalitati medicale standard sau conventionale.