Anxietatea si depresia(M)

Supravietuitorii de cancer au un risc deosebit de ridicat pentru anxietate si depresie din cauza multiple stresuri, vulnerabilitătilor si provocărilor cu care se confruntă. Potrivit liniile directoare NCCN pentru Managementul tulburarilor, factori de risc pentru perturbarile psihosociale includ tulburari cognitive,  boli comorbide severe, simptome necontrolate, bariere in comunicare sau un istoric de tulburări psihice, depresie sau abuz de substante. Probleme sociale, cum ar fi singuratatea, prezenta copiilor mici, varsta mai tanara sau persoanele de sex feminin sau abuzul anterior fizic sau sexual, sunt, de asemenea, factori de risc pentru tulburarile psiho-social. Anxietatea si depresia afecteaza pana la 29% din supravietuitorii de cancer.

Cel mai frecvent, teama de recurenta duce la ingrijorare si stres legate de supravegherea posterapeutica  si simptomele fizice, care pot sau nu pot fi legate de diagnosticul de cancer si care pot atinge nivelurile de anxietate clinica. Anxietatea si/sau  depresia pot apărea, de asemenea, la supravietuitorii cu cancer secundar compromiterii fizice, izolarii sociale, sau problemelor la locul de muncă si problemelor financiare. Aceste provocări sunt scoase in evidenta de suportul scăzut medical si interpersonal dupa  încheierea tratamentului si trecerea la etapa de supraveghere.

Anxietatea necontrolată si/sau depresia au un impact negativ semnificativ asupra calitătii vietii si uneori aceste persoane pot dezvolta gânduri de încheiere a vietii lor. Incidenta suicidului finalizat in randul pacientilor cu cancer si supravietuitorilor cu cancer in Statele Unite este aproximativ de două ori mai mare fata de cel al populatiei generale. În plus, supravietuitorii cu tulburari emotionale netratate sunt mai putin probabil sa adere la

supravegherea recomandata si sunt mai putin probabil sa se angajeze în activităti de promovare a sanatatii, cum ar fi exercitii fizice si renuntarea la fumat.

Supravietuitorii cu cancer trebuie sa fie testati pentru anxietate si depresie, mai ales in

perioadele de tranzitie a bolii, supraveghere, pierderi semnificative, evenimente de viata majore si izolare socială. Recomandari de tratament pentru gestionarea depresiei si anxietatii includ exercitii fizice de rutină, care s-a demonstrat în studiile clinice ca au efecte semnificative in reducerea simptomelor de depresie in randul supravietuitorilor cu cancer. In plus fata de tratamentul medicamentos, psihoterapia de sustinere si terapie cognitiv comportamentala (CBT) sunt de asemenea, modalităti eficiente pentru reducerea anxietatii si depresiei la aceasta populatie.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sunt, în general, utilizati ca agenti de prima linie, urmat la distantă de antidepresive triciclice (ATC).

Fluoxetina (Prozac) poate fi utilizat (mai ales în cazul în care tulburare de panica apare cu depresia); Cu toate acestea, pacientii il tolereaza prost initial, deoarece aceasta poate creste initial anxietatea, cu exceptia dozelor foarte mici de pornire. Prelungirea intervalului QT dependentă de doza a fost raportată cu citalopram. Din cauza riscului de prelungire a intervalului QT, citalopram este contraindicat la persoanele cu sindrom de QT prelungit congenital, iar doza nu trebuie să depăsească 40 mg/zi. A nu se depăsi o doză de 20 mg/zi, atunci când se administreaza concomitent cu inhibitori CYP2C19 (de exemplu, cimetidina, fluconazol, omeprazol.. Doza recomandată este 20 mg zilnic. Medicul dumneavoastră trebuie să evalueze necesitatea continuării tratamentului mai mult de 6 luni. Dacă starea dumneavoastră nu s-a îmbunătăţit, tratamentul dumneavoastră va fi reconsiderat. Fiecare comprimat dispersabil conţine 20 mg fluoxetină şi excipienţi:

Escitalopram (Lexapro, Cipralex) este de natură să provoace mai putine interactiuni enzimelor hepatice si pare să fie deosebit de bine tolerat in studiile preliminare. Cipralex fiecare comprimat filmat contine escitalopram 5 mg  10 mg: 15 mg 20 mg (sub forma de oxalat). Doza de Cipralex recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură priză. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maximum 20 mg pe zi. La pacienţi vârstnici (cu vârsta peste 65 ani) doza uzuală de început de Cipralex este de 5 mg pe zi administrată într-o singură priză. Pot fi necesare câteva săptămâni înainte de a începe să vă simţiţi mai bine. Continuaţi să utilizaţi Cipralex chiar dacă trece un timp până ce veţi simţi ameliorarea stării dumneavoastră. Se recomandă ca tratamentul să fie continuat o perioadă de cel puţin 6 luni după ce vă simţiţi din nou mai bine.

Sertralina (Zoloft) reprezintă o optiune similară SSRI cu un profil farmacodinamic usor diferit. Sertralină este conditionata in comprimate de 50 mg si 100 mg. Pentru tratamentul depresiei doza eficace uzuală este de 50 mg pe zi. Doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg la intervale de minim o săptămână pe parcursul câtorva săptămâni. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi. Reacţii adverse foarte frecvente (apar la mai mult de 1 din 10 pacienţi): Insomnie, ameţeli, somnolenţă, dureri de cap, diaree, greaţă, gură uscată, ejaculare prematură, oboseală.
Mirtazapine (Remeron) are un efect mult mai sedativ, reducând în general potentialul său de a agrava anxietatea initială. Mirtazapină actionează distinct ca un antagonist alfa-2. Mirtazapina poate provoca sedare reziduala dimineata, care de multe ori se imbunatateste prin continuarea tratamentului si poate determina o crestere a poftei de mâncare sau a greutatii.

Antidepresive sedative, cum ar fi paroxetina, mirtazapină si alte ATC/TeCAs sunt de obicei prescrise doar pe timp de noapte înainte de culcare pentru a ajuta la imbunatatirea somnului, dar ar trebui să includă un avertisment de a nu conduce un vehicul sau utilaje dacă te simti sedat sau imediat după doza. Mirtazapine (Remeron) comprimate de  15 mg, 30 mg si 45 mg. doza zilnică eficace este de obicei cuprinsă ntre 15 si 45 mg; doza de inceput este de 15 mg (doza mai mare trebuie administrată seara). De preferat, tratamentul trebuie continuat pana cand pacientul nu mai acuză nici un simptom timp de 4-6 luni. După aceea, tratamentul poate fi intrerupt gradat.

Sedare intravenoasă sau orală acută cu benzodiazepine poate fi utilizata. Alprazolam (Xanax) a fost utilizat pe scară largă pentru tulburarea de panica, dar este în prezent descurajat din cauza potentialului său de dependentă mai mare; Xanax tablete ide 0,25 mg, 0,5 mg, 1 mg, si 2 mg de Alprazolam In depresie doza de inceput este de 0,5 mg de trei ori pe zi. Doza uzuala este de 1,5 pana la 4,5 mg zilnic in doze fractionate.

Clonazepam (Klonopin) a devenit un înlocuitor favorizat, deoarece are un timp de înjumătătire mai lung. Clonazepam este disponibil sub formă de comprimate (0.25 mg, 0,5 mg, 1,0 mg, 2,0 mg) și comprimate cu dezintegrare orală (plachete) (0.25 mg, 0,5 mg), o soluție orală (picături) si ca o soluție injectabilă sau perfuzabilă intravenoasă.Se incepe cu 0,25 mg de două ori pe zi. O crestere a dozei tintă pentru majoritatea pacienților de 1 mg / zi se poate face după 3 zile. Doza poate fi crescută în trepte de 0.125 – 0.25 mg de două ori pe zi la fiecare 3 zile, până când tulburarea de panica este controlată sau efecte adverse apar(max, 4 mg / zi). Când întreruperea este necesara, se reduce doza treptat, cu o scădere de 0.125 mg pe zi la fiecare 3 zile până când medicamentul este complet retras.

Utilizarea promptă a benzodiazepinelor poate ameliora anxietatea inconfortabila asociata cu atacul si poate oferi pacientului încredere definitiva ca tratamentul poate controla simptomele.

Dacă este posibil, evitati benzodiazepinele pe termen lung pentru tulburari de anxietate cronice. Benzodiazepinele pot obtine un control pe termen lung, dar ar trebui sa fie rezervate pentru pacientii cu tulburare de panica refractara.

 Unele tehnici de medicina complementara si holistice s-au dovedit a reduce anxietatea, incluzand:

-aromoterapie; aromaterapia este o practică în care uleiurile parfumate sunt inhalate prin nas sau frecate pe corp în timpul unui masaj.

-imagini ghidate; Imaginile ghidate, uneori cunoscute sub numele de “vizualizare” este o tehnica in care o persoana isi imagineaza o succesiune de imagini, sunete, mirosuri, si alte senzatii asociate cu atingerea unui scop. Imaginile ghidate fiind într-un anumit mediu sau situatie poate activa simturile, producând un efect fizic sau psihologic.

-hipnoză; hipnoza este o metodă care ajută o persoană sa intre într-o stare de calm de vigilenta constienta, astfel încât sa poata lucra mai usor, pentru a face schimbări personale. Oamenii folosesc adesea hipnoza pentru a depăsi temerile sau obiceiurile.

-jurnalizare; jurnalizarea este crearea unei descrieri scrise a evenimentelor si emotiilor pe care le întâmpinati. Un jurnal poate fi asa de dur sau complet in functie de alegerea dumneavoastra. Unii oameni considera ca ei nu pot încheia ziua fără a pune o inscriere în jurnal lor. Cercetarile au aratat ca jurnalizarea poate fi capabila să ajute oamenii sa experimenteze un sentiment mai mare de bunastarea emotionala si ii ajuta sa se simta mai bine fizic.

-masaj; masajul este o metodă de manipulare a tesuturilor moi ale corpului cu ajutorul mâinilor, degetelor si pumnilor. Masajul poate include o varietate de tipuri de presiune si atingeri. Un masaj poate fi usor, concentrându-se pe piele, sau profund, concentrându-se pe straturile profunde ale tesutului muscular. Studiile au demonstrat ca masajul poate oferi unele beneficii pentru sanatatea persoanelor cu cancer.

-meditatie; meditatia este o practică de focalizare care suspendă fluxul normal al gândurilor care preocupă mintea. De obicei, atentia este concentrată pe un lucru specific, cum ar fi respiratia sau o frază(expresie). Practicarea meditatiei regulat este considerat a calma mintea, creste vigilenta si aduce o persoană într-o stare de echilibru fizic si psihic.

-terapia prin muzica; terapia prin muzica este utilizarea de muzica live sau înregistrata pentru a ajuta la distragerea atentiei de la simptomele si efectele secundare si de a promova relaxarea. Folosirea muzicii într-un mod terapeutic poate facilita, de asemenea, comunicarea cu persoane pentru care nu întotdeauna exprimi sentimente confortabile.

-relaxarea musculara progresiva(RMP); Relaxarea musculara progresiva, sau RMP, presupune încordarea si eliberarea muschilor unei parti a corpului la un moment dat, pentru a aduce un sentiment de relaxare fizică.

-rugăciune; spiritualitatea este descrisa ca o constientizare a ceva mai mare decât individul in sine. Aceasta este adesea exprimată prin religie si rugăciune desi există multe alte moduri de a exprima si realiza spiritualitatea.

Studiile au descoperit ca spiritualitatea, religia si rugăciunea sunt foarte importante pentru calitatea vietii oamenilor care au fost diagnosticati cu cancer. Cercetarile nu au demonstrat că spiritualitatea si rugăciunea poate vindeca cancerul sau orice altă boală, dar ele pot fi un plus de ajutor pentru îngrijirile medicale conventionale.

-grupuri de suport; Grupuri de sprijin sunt grupuri de persoane aflate în situatii de viată similare, care se intalnesc în mod regulat pentru a împărtăsi preocupările lor. Un grup de suport este un loc sigur pentru a face schimb de idei despre cum să se ocupe de problemele dificile. Grupurile de suport se pot întâlni în mod regulat “în persoană”, prin telefon, sau online.

-tai Chi; Tai Chi este un exercitiu care combină miscări lente, gratioase cu tehnici de meditatie si de respiratie. Deoarece corpul este în mod constant în miscare, Tai Chi este uneori numit “meditatie in miscare.” Desi Tai Chi a devenit un exercitiu în scopuri de sănătate, are originea ca o artă martială în China secolului al 12-lea. Multi practicanti cred că există o energie vitală care curge prin tot corpul, numit qi (pronuntat “Chee”) si că Tai Chi  previne blocarea fluxului qi.

-yoga; Yoga, care înseamnă “uniune”, este un sistem vechi de 5000 de ani, de principii si practici originare din India. Yoga include liniile directoare de nutritie, etica, exercitii fizice si meditatie cu intentia de a aduce laolaltă mintea, corpul si spiritul.

Cele mai multe tipuri de yoga practicate în Statele Unite ale Americii se concentreaza pe miscare si respiratie si nu necesită o schimbare de stil de viată total. Mai mult de o sută de variante de yoga sunt practicate în Statele Unite ale Americii – unele lente si blânde, iar altele active si foarte rapide.

Unul dintre tipurile cele mai frecvente de yoga se numeste hatha yoga, care foloseste ipostaze fizice si tehnici de respiratie pentru a creste puterea, flexibilitatea si bunăstarea.

-O dieta sanatoasa, echilibrata.

-Somnul suficient.

-Exercitii fizice in mod regulat.

-Limitarea sau evitarea cofeinei si a bauturilor alcoolice.

-Petrece timpul cu oameni care te fac să râzi si te distreaza.