PSA este un component esential al plasmei seminale fiind sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei, dupa care este secretat in sistemul ductal unde atinge concentratii mari.
In mod obisnuit PSA este prezent in ser in concentratii reduse. In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer, hipertrofie prostatica benigna, prostatita acuta, biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma, de unde va ajunge in circulatia generala, pe calea sistemului limfatic si capilar.
Antigenul specific prostatei este cel mai important marker in evaluarea cancerului de prostata si are utilitate atat in depistarea cat si in monitorizarea acestei afectiuni.
PSA este aproape in exclusivitate asociat cu afectiunile prostatei, dar nu este specific pentru cancerul de prostata, valori crescute fiind intalnite si in alte conditii (adenomul de prostata, prostatita acuta sau cronica).
Recomandarile internationale privind depistarea precoce a cancerului de prostata includ testarea anuala a PSA combinata cu examenul prostatei (tuseu rectal) la barbatii cu varste de peste 50 ani, cu risc moderat. Screening-ul la o varsta mai tanara (40-45 ani) este indicat doar in acele cazuri cu antecedente familiale de cancer de prostata (rude de gradul I). Desi PSA reprezinta cel mai bun test de laborator pentru detectia cancerului de prostata, rezultatul obtinut trebuie sa fie interpretat intotdeauna impreuna cu datele clinice furnizate de tuseul rectal. !Interpretarea izolata a valorii PSA poate crea confuzii
La pacientii cu valori ale PSA cuprinse intre 4 si 10 ng/mL si cu tuseu rectal negativ se recomanda determinarea markerului free-PSA din acelasi ser. S-a dovedit ca efectuarea suplimentara a acestui test reduce numarul de biopsii nenecesare.
PSA detine un rol important si in monitorizarea cancerului de prostata in diverse etape ale acestuia: supraveghere, stabilirea optiunii terapeutice, estimarea prognosticului si evaluarea eficientei tratamentului (chirurgical, hormonal). Dupa prostatectomia radicala PSA trebuie sa scada pana la niveluri nedetectabile; valori persistent crescute de PSA indica prezenta bolii reziduale. Cresterea nivelului PSA dupa interventia chirurgicala radicala reprezinta un indicator de recidiva a bolii care poate precede alte semne clinice.
Free-PSA nu ofera informatii clinice relevante in monitorizarea cancerului de prostata, de aceea nu se recomanda utilizarea testului in acest scop
Metoda – ELISA
Valori normale: 3,15-4,65 ng/ml
PSA total – sunt dependente de varsta:
50-60 ani: ≤ 3.1 ng/mL;
60-70 ani: ≤ 4.1 ng/mL;
>70 ani: ≤ 4.4 ng/mL.
Free-PSA: se exprima procentual raportul dintre PSA liber detectat de analizor si PSA total.
Daca free-PSA este >19% se poate afirma cu o sensibilitate si o specificitate de 82% ca este vorba de o hipertrofie prostatica benigna.
Lipsa de specificitate cat si inabilitatea acestui marker de a determina agresivitatea tumorii reprezinta cele mai semnificative limitari ale testului PSA in detectia cancerului de prostata. Aproximativ 25% din pacientii diagnosticati cu neoplasm de prostata prezinta valori in limitele normalului, in timp ce 50% din barbatii cu hipertrofie benigna de prostata prezinta niveluri crescute de PSA.
Cateva studii mari au concluzionat faptul ca valoarea prag de 4 ng/mL pentru PSA este adecvata pentru detectia cancerului de prostata. In Europa aceasta valoare prag este utilizata frecvent atat in studiile clinice cat si in practica medicala.
Alte afectiuni benigne ale prostatei care pot fi insotite de cresteri ale PSA sunt: prostatita acuta sau cronica, infarctul prostatic, retentia de urina.
Efectul manevrelor urologice asupra nivelului de PSA:
• Tuseu rectal: poate determina cresteri minore, rareori clinic semnificative.
• Masaj prostatic: poate determina cresteri minore la unii pacienti.
• Rezectie transuretrala: determina cresteri semnificative (recoltarea se va face dupa cel putin 6 saptamani).
• Biopsie prostatica: determina cresteri semnificative (recoltarea se va face dupa cel putin 6 saptamani).
• Echografie: poate determina cresteri la un nr. mic de pacienti.
• Cistoscopie: aparent folosirea cistoscopului flexibil nu modifica nivelul PSA, pe cand folosirea cistoscopului rigid poate determina aparitia unor niveluri crescute.
Ejacularea poate determina cresteri tranzitorii ale PSA.
Dupa tratamentul hormonal PSA nu reflecta intotdeuna comportamentul tumorii. Medicatia anti-androgenica poate genera valori scazute de PSA, in prezenta bolii reziduale.