Haptoglobina

Haptoglobina este o proteină care aparţine fracţiunii alfa 2-globulinelor şi are rol în legarea hemoglobinei libere.

Haptoglobina serică este o glicoproteină tetramerică alcătuită din 2 perechi de lanţuri diferite, alfa şi beta, legate prin punţi disulfhidrice. Sinteza sa are loc în principal la nivel hepatic şi este reglată de interleukinele IL-6 şi IL-1.

Complexul haptoglobină-hemoglobină este îndepărtat rapid din circulaţie de către sistemul reticulo-endotelial şi metabolizat în aminoacizi liberi şi fier în doar câteva ore. Aceasta constituie o metodă eficientă de conservare a fierului.

O scădere a haptoglobinei serice în prezenţa unei funcţii hepatice normale se produce, cel mai probabil, datorită consumului crescut al haptoglobinei în procesul de hemoliză intravasculară. Concentraţia haptoglobinei este invers proporţională cu gradul hemolizei şi cu durata episodului hemolitic.

Pe lângă fixarea hemoglobinei libere, haptoglobina se leagă de granulocite, monocite şi limfocite, exercitând astfel activităţi imunomodulatorii.

Valori normale: 30-200 mg/dL.

– hemoliza intravasculară de etiologii diverse

– anemie hemolitică autoimună

– alte hemoglobinemii cauzate de hemoragii intravasculare,

în special valvele cardiace artificiale şi endocardita acută bacteriană

– reacţii transfuzionale

– eritroblastoza fetală

– malaria

– hemoglobinuria paraxostică nocturnă

– hematoame, hemoragie tisulară

– purpura trombotică trombocitopenică

– anemia hemolitică indusă medicamentos (alfa-metildopa)

– afecţiuni hepatice acute sau cronice

– siclemie

– deficit de G6PD şi piruvat kinaza

– sferocitoza ereditară

– talasemie

– anemii megaloblastice

– absenţa congenitală (la 1% din populaţia africană şi asiatică)

– Infecţii şi stări inflamatorii acute sau cronice

– neoplazii, limfoame în stadii avansate

– obstrucţie biliară

– colagenoze

– distrucţii tisulare