Screeningul  reprezinta identificarea unei boli necunoscute, in stadiul incipient, prin intermediul unor teste si examinari sau alte proceduri care se pot aplica rapid, la o persoana asimptomatica.
In sustinerea programelor screening ca parte a detectarii incipiente a cancerului este important sa se evite impunerea unei „tehnologii inalte”. Succesul screeningului depinde de numarul suficient de personal care sa efectueze testele screening si de disponibilitatea facilitatilor necesare tratamentului ulterior si urmaririi.
Rezultatele pozitive ale examinarilor, testelor sau procedurilor utilizate in  screening de obicei nu sunt diagnostice, dar identifica persoanele cu risc crescut pentru prezenta cancerului care autorizeaza analize suplimentare.
Diagnosticul de boala este confirmat prin biopsie sau examenul tisular ce se efectueaza la pacientii cu teste screening pozitive (un test screening pozitiv poate fi eliminat dupa efectuarea biopsiei sau examinarii tisulare).
Succesul unui program screening depinde de câteva principii fundamentale:
– boala cercetata trebuie sa fie o forma frecventa de cancer, cu o morbiditate si o mortalitate mare.
– trebuie sa existe tratament eficient capabil de a reduce morbiditatea si mortalitatea.
– testele efectuate trebuie sa fie acceptabile, sigure si relativ ieftine.
In prezent screeningul este disponibil pentru cancerul sânului, colorectal, colului uterin, prostatei,  testicular, cavitatii bucale si tegumentului.
Recomandarile Societatii Americane de Cancer pentru detectarea incipienta a cancerului la persoanele asimptomatice:
1.Cancerul sânului
Testele utilizate : autoexaminarea sânului, examenul clinic al sânului si mamografia.
La femeile ≥ 40 de ani se recomanda examenul clinic al sânului si mamografia anual, iar autoexaminarea sânului lunar.
La femeile intre 20-39 de ani se recomanda examen clinic al sânului la 3 ani, iar autoexaminarea sânului lunar.
Screeningul prin mamografie cu sau fara examen clinic  va reduce mortalitatea  prin cancer al sânului cu 1/3 la femeile cu vârsta intre 50-69 ani.
Eficacitatea lui este mai limitata la femeile de 40-49 ani.
Mamografia nu trebuie introdusa ca metoda screening daca nu sunt disponibile resurse care sa asigure un screening eficient si de incredere a cel putin 70% din grupa de vârsta vizata adica femeile ≥ 50 de ani.
Daca mamografia este disponibila, prioritatea este de a o utiliza ca test diagnostic in special pentru femeile cu anomalii ale sânului detectate prin examenul clinic sau autoexaminare.
2.Cancerul colo-rectal
Screeningul se incepe la 50 de ani si se recomanda:
· Testul hemoragiilor oculte anul (THO)
· Sigmoidoscopie la 5 ani.
· THO anual si sigmoidoscopia la 5 ani.
· Ex. Rx. al colonului prin clisma baritata la 5 ani.
· Colonoscopie la 10 ani.
Trialurile efectuate sugereaza ca dupa un interval de 10 ani ar putea fi o reducere a mortalitatii cu 20% prin THO bienal si ceva mai mare prin THO anual.
3.Cancerul Prostatei
Screeningul se recomanda la pacientii peste 50 de ani cu o speranta de viata de cel putin 10 ani.
La acesti pacienti se recomanda tuseu rectal si testul PSA anual. La barbatii cu risc crescut (barbatii cu istoric familial puternic adica una sau mai multe rude de gradul 1 diagnosticati cu cancer al prostatei la o vârsta timpurie) se recomanda ca screeningul sa inceapa la 45 de ani.
4.Cancerul de col uterin
Screeningul se incepe la 3 ani de la debutul activitatii sexuale, dar nu mai târziu de vârsta de 21 ani. Screeningul se face prin test Papanicolaou anual. Dupa vârsta de 30 de ani femeile care au avut trei teste Papanicolaou normale, vor fi examinate la 2-3 ani.
Medicul poate sugera ca screeningul sa se faca mai des daca exista anumiti factori de risc: infectia cu HIV sau deficiente ale sistemului imun.
La femeile ≥ 70 de ani care au avut trei teste Papanicolaou normale consecutive in ultimii 10 ani se poate recomanda stoparea screeningului. La femeile cu histerectomie totala pentru alte cauze decât cancerul colului uterin nu se recomanda screening.
Cancerul cavitatii bucale
Se efectueaza prin examen clinic de catre stomatolog sau orice medic. Zonele care trebuie inspectate pentru detectarea incipienta sunt: planseul bucal, vârful si marginile limbii, palatul moale.
5.Cancerul pielii
Examinarea de rutina a tegumentului creste sansa de depistare a cancerului pielii in stadii incipiente. Majoritatea melanoamelor care apar pe tegument pot fi vazute. Daca o zona de pe tegument pare anormala se recomanda biopsie.
Pentru populatia generala peste vârsta de 20 ani se recomanda un examen al tegumentului la fiecare 3 ani si mai frecvent la persoanele cu risc crescut.
Screeningul consta din istoric si examenul clinic al intregului corp sub o lumina puternica (a zilei).
6.Cancerul testicular
Majoritatea cazurilor de cancer testicular sunt detectate prin autoexaminare. Unele cancere sunt detectate prin examen clinic efectuat de medic.
7.Cancerul Pulmonar
In prezent nu se recomanda screening pentru cancerul pulmonar deoarece nu exista proceduri screening disponibile care sa reduca mortalitatea.
Screeningul prin radiografie pulmonara si/sau examen citologic al sputei ar putea scade stadiul de prezentare si creste supravietuirea dar fara efect pe mortalitatea prin cancer.
Mijloacele cele mai eficiente de combatere a acestui cancer ramân prevenirea inceperii fumatului si intreruperea fumatului.
La persoanele la care se efectueaza examinari periodice ale starii de sanatate se recomanda sa se efectueze si examinari pentru depistarea cancerelor de tiroida, cavitatii bucale, tegumentului, testiculelor, ganglionilor limfatici.